Ultima zi a cuplului Morar-Kovesi la conducerea Ministerului Public se încheie spectaculos: procurorii DIICOT destructurează cu surle și trâmbițe o rețea de „gulere albe”, acuzată de fraude bancare și spălare de bani. Imaginile descinderilor la sediile a trei bănci comerciale și la Ministerul Economiei, cu mascați ducându-i de brațe, la audieri, pe zecile de cercetați se suprapun peste conferința de presă a ministrului Justiției, Mona Pivniceru, care anunță, cu o dicție străpezită, cine vor fi noul procuror general și noul șef al DNA. Urmărind desfășurarea evenimentelor, concomitent, fiecare pe bucata lui de ecran, privitorul sceptic nu-și poate reține o întrebare: va continua abia nominalizatul tandem munca predecesorilor sau acesta a fost ultimul strigăt de luptă al justiției române?
Atacarea rețelei ministerial-bancare pe finalul interimatului lui Daniel Morar la Parchetul General, exact în ziua desemnării urmașului Laurei Codruța Kovesi, nu mi se pare întâmplătoare. Cred că dl Morar a vrut să lase o amintire puternică opiniei publice și o moștenire fierbinte noii conduceri a Ministerului Public. Aceasta primește mult de lucru. Trebuie să finalizeze investigațiile în Dosarul finanțiștilor, deschis la sesizarea BNR, și să extragă din lotul de o sută de persoane – între care bancheri, funcționari guvernamentali și un vechi tartor al fondurilor publice, Aurel Șaramet – pe responsabilii pentru acordarea ilegală a unor credite 22 de milioane de euro, garantate, în fals, de către stat. De asemenea, trebuie să-i găsească, în Dosarul ceferiștilor, care a ținut capul de afiș săptămânile trecute, pe nașii „nașilor”, patronii unei șpăgi de 100 000 de euro pe zi. Să meargă până la capăt în Dosarul evaziunii de 15 milioane de euro, în care sunt implicați Sorin Blejnar și Elan Schwarzenberg, să tragă concluziile în Dosarul fraudei electorale, a cărui vedetă este secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, să încheie alte cazuri și să deschidă unele proaspete, fiindcă hoția și corupția nu s-au terminat.
Se încheie, așadar, doar o perioadă: cea a „justiței băsiste”, cum au catalogat-o liderii USL. Într-un fel, eticheta este justificată, fiindcă, în mandatele lui Traian Băsescu, justiția este singurul domeniu, care a progresat, comportamentul ei dezinhibat de acum fiind de neimaginat până în 2004. În curând, își intră în pâine „justiția uselistă”, aleșii doamnei Pivniceru – Tiberiu Nițu, la Parchetul General și Ioan Irimie, la DNA – mai având doar două etape de străbătut. Cel dintâi are o problemă de integritate, primind un teren de 8000 de metri pătrați, în baza unui certificat de revoluționar la care nu avea dreptul, luptând în decembrie 1989 ca soldat în termen și nu în civil, pe baricade. Cel de-al doilea a fost demis de la șefia DNA Cluj, pentru management defectuos, de Daniel Morar. Cu excepția acestor pete biografice, nu au ieșit alte rufe murdare din sertarele viitorilor șefi, care își proclamă, în mod redundant, independența politică. Prezumția de bună credință li se poate, deocamdată, acorda, dar se va spulbera, definitiv, la primul NUP răsunător dintr-un pachet fierbinte.