Un popor gras și frumos, putred pe dinăuntru

Întrucât, mulți oameni de așa-zise afaceri, în tandem cu prietenii lor politici, pe funcții, au considerat că locurile cele mai potrivite pentru dezvoltarea unor rezidențiale, hoteluri sau lanțuri de cârciumi, ar fi stadioanele, terenurile de sport și bazele de antrenament, sportul românesc a fost, pur și simplu, demolat; desființat.

În consecință, am ajuns, brusc, în topul obezității mondiale, copiii cărându-și, mai degrabă, burțile imense către școală, în locul ghiozdanelor pline cu manuale și rechizite, iar adulții dedându-se la adevărate întreceri în materie de ocale de osânză.

Asta, ca să vedem, mai întâi, partea imensă a lucrurilor, cea mai la îndemână, neuitând, însă, nici de faptul că zeci de mii de români – foarte mulți, îngrijorător de tineri – înfundă spitalele, cu boli dintre cele mai grave, cronicizate tocmai din cauza sedentarismului, a stresului, a indiferenței față de igienă și alimentație sănătoasă.

EXTERNE Președintele Xi Jinping, mesaj tranșant în prag de Anul Nou: Nimeni nu poate opri REUNIFICAREA Chinei cu Taiwanul

17:28

ACTUALITATE Cum petreceau românii Revelionul în comunism. Era singura noapte din an când nu se întrerupea electricitatea

16:59

Am devenit, în consecință, un popor gras și frumos, putred pe dinăuntru.

Interesant este că, prim-miniștrilor și miniștrilor de resort, care s-au perindat ani de zile prin guvernele patriei, le-a păsat atât de mult de viitorul nației, încât i-a durut la „bașcheți” de menținerea „în formă” a sportului de performanță, precum și a celui de masă, ca primă modalitate de întreținere a sănătății și vigorii unui popor, în ansamblul său, ca să nu mai vorbesc despre totalul dezinteres față de elaborarea vreunei strategii de dezvoltare a fenomenului, condamnând, implicit, nația la boli tot mai grave și la moarți timpurii.

PENTRU COMENTARII VĂ AȘTEPT PE PAGINA DE FACEBOOK – MARIAN SULTĂNOIU

Pentru asta, consider că toți cei care acuză Guvernul că investește în reconstrucția unor stadioane – în contextul participării României la organizarea turneului final al Euro-2020 – folosind, astfel, banii necesari construcției de spitale, greșesc fundamental.

Este, fără îndoială, adevărat că un popor are nevoie de unități spitalicești care repară trupuri și minți. Dar la fel de adevărat este că are nevoie de sport, de mișcare, de competiție fizică, pentru a nu mai fi nevoie de foarte multe spitale care să repare atât de multe trupuri și minți.

Este, desigur, nevoie să construim spitale, însă nu în același ritm în care amenajăm parcuri și zone verzi, construim terenuri de sport, și stadioane.

Pentru a repune în bazele sale această filozofie socială sănătoasă, mi s-au părut foarte bine-venite declarațiile reprezentanților societății care va gestiona banii guvernului, în cadrul acestui proiect, precum și cele ale președintelui Iohannis.   

„Construirea de stadioane nu este o risipă de bani, este un semn de civilizație. Vom reconstrui patru stadioane, care vor fi accesibile tuturor și care vor totaliza peste 70.000 de locuri. 8000 vor fi la Arcul de Triumf, 18.000 la Stadionul Giulești, 20.000 la Stadionul Dinamo și 30.000 la stadionul Steaua. Finanțarea va fi asigurată de Ministerul Dezvoltării Regionale, iar costul estimat este de aproximativ 1.500 euro pentru fiecare loc din tribună. Guvernul României a declarat organizarea EURO 2020 de interes național și vom asigura desfășurarea competițiilor de masă prin construirea sau modernizarea a 400 de terenuri”, a afirmat directorul Companiei Naționale de Investiții, Manuela Pătrășcoiu, societate comercială subordonată Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

La fel de pozitivă, pe subiect, a fost și declarația președintelui Iohannis.

„Cred că este bine să atragem competiții de mare vizibilitate. În al doilea rând e foarte important să modernizăm sau să construim baze sportive noi. (…) Guvernul trebuie să vină cu un proiect pe care să-l pună în practică împreună cu federațiile și cluburile. Și atunci vom avea tineri care să vină spre sport, deoarece interes există”.

Afirmațiile acestea ne dau speranțe că, mai devreme sau mai târziu, vom intra mult mai des pe stadioane și, pe cale de consecință, mult mai rar în spital.