Vă spuneam, acum vreo zece zile, că premierul din umbră, Liviu Dragnea, părea chiar haios când declara strașnic că, la ei, la PSD, nu se gândește nimeni la prezidențiabil și la prezidențiale, că nu e momentul, că au treabă, că ei recompun țara „piesă cu piesă”. Ce mai comedie…
A urmat, imediat, startul lui Iohannis în campanie, după ce tandemul Dragnea-Dăncilă a plecat cu una dintre piese în turneu, de la Tel Aviv, la Ierusalim
Făcându-se că i-au ieșit învățămintele Constituției din cap, președintele a cerut, ferm, dar ferm-ferm, demisia premierului Dăncilă, pe motiv că e manipulată, habarnistă, și nu face față.
Ca să fiu sincer, aproape că-mi vine să-nțeleg, acum, de ce Iohannis a dăruit-o pe sus-numită, ca pe un cadou, cochet, de sărbători, guvernului pesedist, în ciuda tuturor năzuințelor celor care îl rugau, cu cerul și cu pământul, să n-o numească, să aibă și el un cuvânt de spus, să dea și el un semn că mai mișcă și că mai respiră.
Ei bine, am putea crede că a numit-o cu metodă – ca să clacheze, ca să eșueze și ca, atunci când va veni timpul, s-o desființeze.
Ei, păi dacă e așa, e grav!
Pentru că, dacă a numit-o de „mazetă”, ca să se cațere electoral pe prostiile ei, atunci e și el la fel de răspunzător de toate urmările acestei numiri, Slavă Domnului, destule.
Iar dacă a numit-o de „bună”, iar după trei luni îi cere demisia de „rea”, se vede treaba că n-are fler la oameni; sau că nu i-a păsat de urmări, urmărind doar o conjuncturală colaborare cu puterea; sau că, pur și simplu, iar l-a ocolit norocul (eu zic că aia cu „ghinionul” s-a demonetizat).
Dar să ne întoarcem la campanie: a urmat mutarea lui Dragnea.
De 1 Mai, Dragnea s-a cuplat la joc, direct de pe A2: după ce li s-a plâns conaționalilor că nu se poate plăti taxa de pod prin SMS – compătimind, la unison, cu poporul muncitor, pe Facebook -, le-a răspuns comentatorilor și li s-a arătat în selfie. Ei, și din vorbă-n vorbă, de la un comentariu la altul, a ajuns să-i invite pe oameni în Kiseleff, la bere și la discuții.
Ați crezut că e gata… Da` de unde?!
A ieșit iar președintele și a înștiințat mulțimea că va retrimite Legile Justiției la CCR, precum și Comisiei de la Veneția (unde trudește însuși Tudorel Toader), ca să fie studiate, puse de acord și asumate, în liniște, până va ieși „o lege frumoasă” și deșteptă, ca să vadă și Dăncilă că, totuși, e posibil.
Bine, legile în discuție, precum și codurile care vor urma, merită, desigur, studiul și analiza juriștilor, magistraților, psihiatrilor și psihologilor. Nu în ultimul rând, analiza tuturor celor care vor merge în Kiseleff, să bea bere. Că, unde să fie discuția despre legi mai înspumată?!
Campania continuă!