Prima pagină » Puterea Gândului » Un yankeu la Curtea Regelui de Treflă

Un yankeu la Curtea Regelui de Treflă

Un yankeu la Curtea Regelui de Treflă
Și-n timp ce dl. Antonescu se scălda patriot sub luminile rampei în studioul Antenei 3, mulțumit de efectele de stil produse asupra naturelului simțitor al audienței, de undeva de sus s-a auzit o voce respirând greu: "Crin, I'm your father!..."

Adrian Năstase și-a tras un glonț în gât. Victor Ponta și-a tras un glonț în mâna cu care a copiat 85 de pagini. Crin Antonescu și-a tras aseară un glonț în buzele lui de orator încleștate de ceva vreme într-o bilabială obsedantă: B de la Băsescu.

Pentru președintele interimar, totul pe lumea asta începe cu B de la Băsescu. Dacă-l asculți, te și miri cum cel mai izolat președinte din lume, așa cum îl prezenta înainte de suspendare, are atâția băsiști sub acoperire, din Europa până-n America. De pildă, emisarul ăsta al lui Obama, Philip Gordon. S-a dus de dimineață la omul în tricou albastru care șade-ntr-un garaj și-a ieșit de-acolo Gordon bleu. În loc să-și ia informațiile, ca tot președintele, de la singura televiziune afiliată CNN, acest yankee doodle l-a vizitat mai întâi pe un om pe care nu-l mai recunoaște de președinte nici măcar Prințesa Ardealului.

Dacă Băsescu e cu americanii, Crin Antonescu e cu poporul. „Ambasadorul SUA este evident părtinitor în această chestiune. Cu asta ne luptăm, dar ne luptăm. Fără niciun fel de diplomație și ipocrizie, sentimentul meu e următorul. Sigur că în spatele meu, în sprijinul poziției mele, sunt acești 7,5 milioane de oameni care au votat. În spatele lui Traian Băsescu sunt 900.000 de mii de oameni și probabil ambasadorul SUA în România. Sincer, nu știu cine e mai puternic”, a atacat frontal problema dl. Antonescu.

Nu știu ce aș mai putea comenta după acest florilegiu care a țâșnit din gura d-lui Crin direct în fața moderatorului. Mă mărginesc doar să observ că cei 7,5 milioane de oameni care au votat DA la referendum nu au pus ștampila pe dl. Crin. Nu cred însă că privirea fixă a d-lui Antonescu va accepta acest argument pur băsist.

În rest, cu cât dl. președinte interimar se străduiește, cu discreția pe care ne-a promis-o, să afunde România în straturile mâloase ale celui mai primitiv naționalism, cu atât va fi mai dificil să ieșim la suprafață. Aseară s-a oțărât la Merkel, Barroso, Gitenstein, niște caraghioși care n-au înțeles nimic și pe care-i manipulează Băsescu așa cum vrea. Este amuzant că dl. președinte interimar își închipuie că doamna Merkel și dl. Barroso au, la fel ca domnia sa, o singură sursă de informație. La fel de amuzantă este pretenția că toți în jurul nostru au orbul găinilor, iar noi vedem limpede. Dar bomboana vine din curgerea frazei. A se rosti cu mâna în șold și cu spume la gură: „Nu e admisibil, nu e acceptabil să dai declarații pe ce ți-a spus Băsescu la telefon, așa cum a făcut doamna Angela Merkel. Nu se poate să fii ditamai președinte de Comisie Europeană, ca domnul Barroso, și din vacanță de undeva să-i mai trimiți o scrisoare domnului Ponta fără să știi ce s-a întâmplat aici”.

Hai că le-a zis-o oratorul la ditamai ăștia! Puteam noi ca oameni și ca popor să rămânem cu onoarea nereperată?! „The mother and father” ai Uniunii Europene meritau o săpuneală. După ce că i-am blagoslovit cu prezența noastră în UE, mai au și pretenții, mamițo! Și-n timp ce dl. Antonescu se scălda patriot sub luminile rampei în studioul Antenei 3, mulțumit de efectele de stil produse asupra naturelului simțitor al audienței, de undeva de sus s-a auzit o voce respirând greu: „Crin, I’m your father!…”