Unsprezece mii înseamnă niciunul
În seara asta, în București, s-au strâns aproximativ unsprezece mii de oameni. În marile orașe, poate încă o dată pe atât.
Dar unsprezece mii în Piața Victoriei, „aici și acum”, după ce Partidul Suprarealist al lui Dragnea a fixat baremul la două sute de mii, înseamnă niciunul. Unsprezece mii – când Dragnea suspendă România ca să-și treacă legile care îl scapă de pușcărie, pe el și pe ai lui – nu vor putea schimba nimic. Nu-l vor speria, nu-l vor clinti pe acest Hugo Chavez fără carismă din hotărârea lui de a merge până la capăt, cum ne-a amenințat.
Nu e vina românilor. E vina Opoziției – PNL plus USR (PMP-ului tocmai i-a semnat certificatul de deces Băsescu, pe principiul „eu te-am făcut, eu te omor”, dacă a contat vreodată PMP) – care, evident, nu e capabilă să mobilizeze pe nimeni. Nu mi-e clar dacă, în spatele lui Orban și al… cum l-o chema pe președintele uniunii care are pretenția că vrea să salveze România, mai există altceva decât niște oameni înșurubați în jilțurile unor funcții bine plătite.
De când, din prostie și lene, a instalat PSD-ALDE la putere, Opoziția n-a făcut decât să-și ridice lunar milioanele de la buget, să interpreteze în Legislativ niște scenete penibile, agitând pancarte, să piuie sloganuri obosite și să-și facă selfiuri de victimă cu călăii. Zero viziune, nici o idee, nici o acțiune puternică. Strada nu poate face și munca lor, deși la câteva ore pe săptămână, cât lucrează aleșii, s-ar încumeta.
Ultima – (era să zic obrăznicie) – trăznaie marca USR e „Ia-ți o zi liberă pentru România”. Ce vor colegii doamnei Cosette Chichirău? Să nu se ducă lumea la serviciu miercuri, în ziua Moțiunii de Cenzură și să iasă în stradă. Mulți o vor face. Alții însă au tot dreptul să le spună: ba mergeți voi la serviciu! (Săptămâna trecută, la votul atât de important de modificare a Codului de procedură penală, au șters-o din plenul Camerei Deputaților câteva zeci).
Apropo, i-am auzit pe unii dintre parlamentarii Opoziției comparând România cu Turcia și privind cu exaltare mitingurile oponenților lui Erdogan. Nici o legătură. În Turcia s-au desfășurat astăzi alegeri generale și prezidențiale anticipate (cum le-a dorit Sultanul), sub stare de urgență. Ceea ce ar fi trebuit însă să le atragă atenția alor noștri e faptul că, la o populație de aproape 82 de milioane de locuitori, la 60 de milioane de cetățeni cu drept de vot, Legislativul turc (Marea Adunare Naținală) are 600 de membri. Aproape cât hrănim și noi în Casa Poporului, noi, care încă nu știm câți mai suntem, prin țară.
Propaganda de toate culorile s-a încins: urmează o săptămână de foc! Ei bine, cu caricatura asta de Opoziție, nu urmează nimic. Mâine vom asculta o Moțiune de Cenzură, probabil un soi de însăilare pamfletară, cum au fost și celelalte moțiuni, Guvernul Vasilica va rămâne pe loc. Dragnea, încolțit, dar neprost, nu va forța nici o ordonață de urgență. O să găsească altă șmecherie să-și treacă legile și să pună găleata de muls sub România.