Cu câteva ore înainte ca întâiul ginere al Americii să ajungă în Egipt, în cadrul turneului de câteva zile în Orientul Mijlociu încheiat ieri, șeful dimplomației de la Washington și-a anunțat omologul egiptean că Statele Unite taie 195 milioane de dolari (ajutor militar) plus 95,7 milioane (ajutor economic), din aproape 1,5 miliarde de dolari cât capătă anual Egiptul (1,3 miliarde – ajutor militar; 250 milioane – ajutor economic). După Israel, e suma cea mai consistentă pe care Statele Unite o varsă în zonă.
Dacă președintele Al-Sisi, admiratorul declarat al lui Trump, s-a făcut că plouă, ministrul său de Externe, Sameh Shukry, a refuzat inițial să-l primească pe Jared Kushner, iar când, în cele din urmă l-a primit, fotografia oficială a ieșit destul de strâmbă. De altfel, Shukry s-a și grăbit să facă o declarație tăioasă: „Egiptul consideră acest demers ca pe o eroare de raționament asupra naturii relațiilor strategice care leagă cele două țări de zeci de ani (mai exact din 1979, când s-a semnat tratatul de pace israeliano-egiptean, n.m.). De asemenea, subestimează dimensiunea și natura provocărilor economice și de securitate cu care se confruntă poporul egiptean și presupune o bulversare a agendelor care poate avea repercusiuni negative asupra realizării intereselor comune egipteano-americane”.
În principiu, are perfectă dreptate, din cel puțin trei motive: exploziva peninsulă Sinai, Canalul Suez și granița cu Israelul.
De ce s-au decis americanii să taie taman acum, din subvenții? Pentru că Egiptul nu respectă… drepturile omului! Când le-a respectat? Și de când e interesat președintele Donald J. Trump de repectarea drepturilor omului, oriunde ar fi încălcate acestea?
290,7 milioane de dolari nu-s bani mulți, dar țara e săracă-lipită, iar președintele Al-Sisi are în 2018 campanie electorală pentru un nou mandat.
În aceeași seară, după ce Rex Tillerson anunțase deranjul financiar, președintele Trump l-a sunat pe Al-Sisi, susurându-i în ureche cunoscutele sale sloganuri despre prietenie și depășirea „tuturor obstacolelor care ar putea s-o afecteze”.
Banii vor fi puși la loc, dar încrederea, în Orientul Mijlociu, se câștigă foarte greu și se pierde într-o clipă.