USR: Nefumătorii, Nedecibelii, Nepenalii, Necomuniștii, Necunoscuții. Trei perspective politice de confruntat

Făcând parte din generația de iacobini „învinși” ai Revoluției, anticomunist de Piața Universității, anticomunist până la lustrație, anti PSDist și anti băsist, am crezut că „radicalii ăștia micii e ce trebuie”.

Mă bucurăm că o nouă „grădiniță iacobină” a răsărit după tragedia de la Colectiv. Era timpul lor am zis. Se încheia un ciclu faustic.

Cum Nicușor Dan era un om pe care-l cunoșteam de pe vremea când era student, repet, m-am bucurat că există „o girafă” in cutia cu maimuțe a politicii românești.

Dar ca-n orice relație nouă au apărut primele dezamăgiri când le-am studiat stenogramele secrete și pictogramele politice.

Prima a fost momentul brutusian de partid, al acelui 10/11 voturi din BPN, care a pus in discuția opiniei publice și a partidului însuși problemele generale a LGBTismului. Nicușor Dan împotrivă. Pierde la un vot și pleacă din fruntea USR.  Pe motiv că nu e in primele 20 de priorități ale țării (corect) și că va taberiza partidul și țara (corect2). Fapt care s-a văzut la referendum, dar și azi pe net la secțiunea block-uri isterice. Chestiune care a blocat până și Franța cea iluministă câteva luni de zile. Problematica fiind chiar mai simplă decât un OUG, prin permiterea administrativă a uniunilor intra regnus, dar fără păruială dogmatică pe întreg teritoriul unei țări istovite de războaiele politice de secesiune.

Cum Nicușor Dan a făcut fix greșeala lui Ponta și Tăriceanu de a părăsi partidul mamă și tată, la conducerea partidului s-au instalat doi miniștri ai fondurilor europene din guvernul Cioloș, Dan Barna și Cristian Ghinea, necunoscuții care au semnat cel mai mare proiect de finanțare pentru înzestrările „big brother” al unui serviciu secret.

Și cum ulterior acest partid n-a fost văzut nici măcar în culise (precum PNLeul) vorbind despre exponențiala finanțare istorică a bugetelor serviciilor secrete românești sau despre amestecul lor flagrant, dovedit și anti-constituțional în politică, multă „lume veche” i-a etichetat ca fiind „creația serviciilor”.

Dar poate cel mai supărător lucru în atitudinea publică a acestui partid plin de „politeiști” nedeclarați și fără nicio doctrină, n-ar fi nici măcar suspiciunile de agendă subterană care planează asupra fostei eminențe cenușii albastre, Cristian Ghinea, recent rămas fără scaun in BPN USR, ci Nuismul, Interdicționismul și Marțialomania practicate săptămânal de acest partid.

Ceea ce seamănă parcă cu o traumă transgenerațională venită dinspre bunicii lor comuniști, care ne interziceau să fumăm, să dăm muzica tare și nici măcar să nu ne punem basca pe cap, darămite să mai existe cineva nerușinat în societate după ce a ispășit vreo pedeapsă în sistemul nostru represivo-țapo-ispășitorist.

Se pare însă că Iacobinismul (care în final duce la autodevorare) este ca heroina.

Odată ce l-ai consumat e aproape imposibil să te lupți împotriva lui. Caramitru este reprezentantul perfect al acestei isterii anti orice nu e validat în Occident. Esența pură a filosofiei politice USRiste.

Numai că pe USRiștii îi așteaptă Salteaua electorală cea mai grea, după halucinanta aroganță euforică rezultată din alegerile europene, când, vorba Roxanei Wring, fost activist la alte partide istorice: „PNLeul trebuie să se mai curețe ca să facă alianță cu noi!”.

Ceea ce va să vină însă pentru USR va fi de fapt adevăratul certificat de botez al partidului după baia de mulțime care i-a făcut să creadă că orice votează se mănâncă.

Fiind un partid care nu a practicat niciodată exercițiul puterii, care are organizare urbană și care nu cunoaște nici un lift din intestinele acestui stat aflat în cel mai nefuncțional moment al său postdecembrist, USReul se va confrunta cu mai multe valuri de impopularitate și eșec:

1. În primul rând că Barna riscă destul de serios, în „fericirea” pe care vrea s-o aducă fiecărui român ca „proiect de țară”, să nu intre în turul doi al acestor alegeri atât de bine „asfaltate” pentru candidatul manciurian, Johannis.

Dan Barna este atât de încântat că a ajuns în această postură de prezidențiabil-pompier și lider de partid reales încât nu-și mai dă seama că rolul său de „iepure” din aceeași tabără pro-atlantică va fi unul de figurant electoral. Practic votantul simte că Barna nu are rost în turul doi, iar prestația sa de lungan cu binoacle pe care scrie „fără penali” va fi subapreciată de către votanții la postura de Vodă. În care se știe câștigătorul de câțiva ani. Primul eșec. Și cel mai ușor.

2. La alegerile locale nu se va mai repeta ceea ce s-a întâmplat la europarlamentare. Unde ideea de Occident și ideea de obraz la export a fost determinantă.

Aici e vorba de primari, logistică și acțiune în România aia profundă, aia a răpirilor de copii și a asistaților sociali, la care USReul nu ajunge nici cu rața nici cu fața.

Aici USR nu va fi printre câștigători.

Singurul mare „asset” local pe care USReul ezită să și-l pună la butonieră, din motive pe care le voi explica cu altă ocazie, este Primăria Bucureștilor cu Nicușor Dan. Aflat la a treia candidatură și activ de 15 ani pe frontul administrației  bucureștene cu care a câștigat peste 170 de procese definitive.

USReul pare mai degrabă că nu prea vrea să-l plaseze pe Nicusor Dan în cursă, deși e cel mai bine plasat candidat al Opoziției în sondajele din Capitală. Dacă ND ar câștiga alegerile (doar dacă e candidat unic), USReul este singurul partid care poate legitim să-l revendice.

Numai că, deh, PMB este cea mai înaltă rampă de lansare a unui candidat la președinție. De Partid și de Țară. Unde jocurile sunt influențate demult de Sistem.

3. Un alt mare punct care va exploda electoral direct în fața partidului în următoarele încleștări electorale este încercarea „finanțată” subteran (revenim cu amănunte) de a scoate cu orice risc de impact negativ economic, electoral sau chiar medical (interdicțiile neprogresive ale dependențelor au urmări nefaste) orice formă de viață publică din viața privată a oricărui fumător. De țigară sau de dispozitiv electronic.

Pentru care USRiștii anti-fumat au fost în stare, în religiozitatea lor anti-fumat, să-i promită ministrului Sorina Pintea, pentru a le trece proiectul în Parlament, sprijinul pentru o eventuală candidatură la Primăria Baia Mare (unde Pintea nu va câștiga niciodată in fața „eroului penal” Cherecheș)

Numai că atunci când 5 milioane de fumători (câți sunt în România) plus  250-300 de mii de fumători alternativi „la dispozitiv” vor afla cine este „dușmanul” care le va interzice să fumeze chiar și pe trotuar sau între blocuri, dacă se va întâmpla, îi vor taxa electoral pe cei care le vor smulge „violent” țigara din gură.

Ca să parafrazez o vorbă populară: „Nu face vântul din pom ce face succesul din om.”