Va „testa” Iranul scutul de la Deveselu? Doar în mintea geostrategilor gogomani de pe Dâmbovița

Orientul Mijlociu e o uzină de zvonuri. Îți trebuie timp să le verifici încrucișat și să le despoi de retorica stufoasă. Iranul nu face excepție, dimpotrivă. Declarațiile belicoase care au speriat lumea sunt baloane de săpun. Omenirea poate să se opreasă din sughiț – sintagma cea mai căutată pe google în ultimele două zile a fost „al treilea război mondial”.

Asasinarea lui Qassem Suleimani a lovit regimul ayatollahilor direct în inimă și poate fi asimilată unei declarații de război. Congresul American are dreptate să se agite, un astfel de demers nu putea fi făcut fără aprobarea acestuia. Suleimani n-a fost nici Usama bin Laden, liderul al-Qaeda, nici AbÅ« Bakr al-Baghdadi, liderul autointitulatului Stat Islamic. A fost un actor statal, o legendă pentru trupele sale de elită. Avea mâinile pătate de sângele care, în ultimii zeci de ani a curs în Liban, Siria, Irak, Yemen – adică pretutindeni unde iranienii și-au extins influența. „Teroristul” a repurtat și succese decisive în înfruntarea cu terorismul (autotintitulatul Stat Islamic a avut în el un dușman redutabil).

Cu folosește asasinarea lui Suleimani? În nici un caz Americii lui Trump, care n-are nici o strategie în Orientul Mijlociu. Propagandistic, îi folosește lui Netanyahu – amenințarea Iranului a fost totdeauna pentru premierul israelian o redutabilă armă electorală.

Poate părea paradoxal, dar asasinarea lui Suleimani servește leadershipului de la Tehran. Confruntați cu nemulțumirea populației, cu cronicizarea protestelor de stradă, singurul argument al ayatollahilor e unitatea în fața dușmanului comun. Resuscitarea naționalismului persan e asul din mâneca Liderului Suprem.

Iranul nu va porni un război cu Statele Unite, nici cu Israelul (ceea ce ar însemna tot un război cu Statele Unite). Cu saudiții duc deja de aproape cinci ani un război de proximitate (de partea huthiților). Vor lovi însă punctual, cum au făcut-o și până acum, țintind obiective și interese americane, israeliene și saudite în Orientul Mijlociu.

Dinspre partea sa, președintele Trump încearcă lovituri de imagine. Aflat în campanie electorală, își fidelizează electoratul pro-Israel (evrei și evangheliști). Însă, așa cum ne-a învățat că gândește, nu-și va permite să piardă bani și vieți în Orientul Mijlociu, deloc interesant pentru votantul american mediu standard.

Cât despre teama indusă pe la noi prin părțile noastre, că Iranul va lovi în partenerii strategicii ai Statelor Unite și că va „testa” scutul de la Deveselu, e doar una dintre gogomăniile geostrategilor de pe Dâmbovița.