Vaticanul, între Putin și Trump
Monseniorul Parolin – un diplomat pur sânge, adus de Papa Francisc, în august 2013, din nunțiatura (ambasada Vaticanului) de la Caracas – a fost chestionat în repetate rânduri despre apropiata vizită la Moscova. Motivul pe care l-a invocat repetatele declarații: „interesul deosebit față de vasta zonă orientală a Europei care, dincolo de bogăția tradițiilor culturale și religioase, are o misiune în căutarea unei mai mari stabilități a continentului și a unei mai strânse unități. După perioada contrastului ideologic și după noile scenarii deschise post Războiul Rece, este importantă încurajarea respectului, a dialogului și a colaborării reciproce, în vederea promovării păcii”. Aceste fraze vagi ascund ceea ce vaticaniștii numesc Ostpolitik 2.0, pentru a o deosebi de politica față de Uniunea Sovietică și țările satelit din estul Europei (Ostpolitik) practicată de cardinalul Agostino Casaroli (Secretarul de Stat al Papei Ioan Paul al II-lea), poreclit și „Kissinger-ul Bisericii”, care, în numele coexistenței pașnice cu lagărul comunist, a închis ochii asupra multor abuzuri.
Orice deplasare oficială a Secretarului de Stat are două dimensiuni – una eclesială și una politică (Pietro Parolin reprezintă cel mai mic, dar unul dintre cele mai puternice state ale lumii).
Misiunea acestei vizite, în care se va întâlni cu președintele Putin și cu patriarhul Kiril, pare a fi mai curând una politică – o inițiativă de mediere între Federația Rusă și Statele Unite, având o importantă pârghie de negociere: amenințarea înființării nei Biserici independente ucrainene, în care, dacă greco-catolicii i-ar atrage și pe ortodocși, întâistătătorul Moscovei și al întregii Rusii ar rămâne fără jumătate dintre eparhii.
Într-un interviu acordat ieri cotidianului „La Stampa”, Stefano Caprio, profesor de istorie și cultură rusă la Institutul Pontifical Oriental din Roma, a conchis: „se poate afirma că Vaticanul se propune mediator între Rusia și restul lumii”. Prin „restul lumii” trebuie înțeles, în primul rând, Statele Unite. Și mai trebuie înțeles faptul că Suveranul Pontif a fost încurajat în această privință de întrevederea din mai cu președintele Donald J. Trump.
„Există – a apreciat profesorul Caprio – un joc al părților. Și Vaticanul este critic față de Trump, lucru evident, dar și aici există un mic joc al părților, pentru că Trump rezolvă un pic raportul cu catolicii conservatori și scoate astfel câteva castane din foc pentru Sfântul Scaun. Avem de a face, așadar, o conivență a tuturor celor trei în acest triunghi de Ostpolitik care este și Westpolitik”.