Vizita ministrului de Externe român în Israel a trecut, firește, neobservată
Timp de trei zile, Teodor Meleșcanu s-a aflat într-o vizită oficială în Israel. Premierul Netanyahu, care deține și portofoliul Externelor, și-a rupt astăzi câteva minute ca să-l întâlnească, după ce ieri își trimisese la înaintare adjunctul.
Ieri, în ziua când l-a primit pe Meleșcanu în Beit haNassi („Casa Președintelui”) din Ierusalim, președintele Reuven Rivlin a deschis, printr-un discurs fulminant, sesiunea de iarnă a Knessetului.
Discursul, căruia media i-a și dat un nume, „Potopul”, a fost un rechizitoriu fără precedent la adresa politicianismului, a politizării instituțiilor, a intimidării Justiției și presei, a șubrezirii statului de drept. Întreaga vehemență oratorică a președintelui țării s-a îndreptat spre partidul de guvernământ al cărui veteran este, Likud, și către șeful acestuia, Benjamin Netanyahu. Parlamentarii majorității au trebuit să fie scoși din sală, Opoziția a aplaudat în delir.
Potrivit relatărilor lui Raviv Drucker de la Canal 10, Reuven Rivlin și-a pregătit speech-ul din Knesset luni de zile, iar cu o noapte înainte n-a închis un ochi, fapt pentru care, după ce i-a aripat pe membrii Legislativului, s-a grăbit să ajungă acasă și să se culce. Cât de atent să fi fost ieri la limbajul de lemn nobil al relaxatului ministru Meleșcanu?
În discursul său din Parlament, Netanyahu s-a victimizat copios, arătând Justiției, presei ticăloșite, opoziției politice anti-naționale și, în general, reprezentanților poporului nerecunoscător, că sub înțeleapta sa conducere Israelul e nu doar o mare putere regională, ci și „o putere mondială în ascensiune”, „o mare putere economică”, „o putere militară cum n-a mai fost” în istorie.
Nu știu ce a discutat ministrul Meleșcanu cu prim ministrul israelian (comunicatul de presă al MAE, greu de citit, menționează doar întâlnirea cu președintele și alte întrevederi fără țintă). Pe Twitter, Bibi enumeră eternele trei teme, niciodată urmărite până la capăt: tehnologie, agricultură și antreprenoriat.
Netanyahu, liderul unei „puteri mondiale în ascensiune” (președintele Israelului are o funcție ceremonială) e sătul, probabil, să tot primească înalți oficiali români (în luna mai a fost în vizită premierul de atunci, unul Grindeanu), orbecăind pe aceleași trasee de protocol, reprezentând o țară fără proiect.