Bogdan Aurescu, mesaj după șase luni de război, care coincide cu Ziua independenței față de URSS: „Sprijinirea eforturilor de redresare a Ucrainei reprezintă o prioritate pentru România”
Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a transmis miercuri, un mesaj pentru Ucraina, la șase luni de lde la declanșarea războiului ilegal de agresiune al Rusiei împotriva statului vecin, din 24 februarie, zi care coincide cu Ziua Independenței Ucrainei, aniversată la 24 august.
Mesajul ministrului Bogdan Aurescu, transmis miercuri de Ministerul Afacerilor Externe, reflectă întreaga solidaritate pentru Ucraina și poporul ucrainean, precum și eforturile multidimensionale întreprinse de România în sprijinul Ucrainei pe parcursul celor șase luni de război, inclusiv multiplele măsuri politice, economice, financiare, umanitare, diplomatice, sectoriale și în domeniul dreptului internațional.
Manifestările pentru marcarea Zilei independenței, în a 182-a zi de război, au fost interzize miercuri în Ucraina, pe fondul temerilor privind atacuri violente din partea Rusiei, așa cum a avertizat, pe baza informațiilor, Ambasada Statelor Unite ale Americii la Kiev. Mai mult, SUA și-a îndemnat marți cetățenii să părăsească Ucraina, spunând că există temeri cum că Rusia s-ar pregăti să atace din nou infrastructura civilă și guvernamentală din Kiev zilele următoare.
În semn de solidaritate cu Ucraina, ministrul Afacerilor Externe a decis ca sediul central al Ministerului Afacerilor Externe să fie iluminat în serile de 23 și 24 august, între orele 20.15 – 23.00, în culorile drapelului ucrainean, iar drapelul Ucrainei să fie arborat în aceste zile în fața clădirii MAE.
Bogdan Aurescu: Invazia rusă în Ucraina, un moment de cotitură pentru întreaga lume
Mesajului integral al ministrului Bogdan Aurescu:
„Invazia rusă în Ucraina, la 24 februarie 2022, condamnată de România și de comunitatea internațională democratică în cei mai fermi termeni posibili, a fost un moment de cotitură pentru întreaga lume.
Subliniez din nou ceea ce România a spus răspicat încă din primele momente ale invaziei ruse: această agresiune nejustificată și neprovocată împotriva Ucrainei, care continuă de 6 luni, reprezintă o încălcare flagrantă a suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei, a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU și a principiilor pe care se fundamentează ordinea internațională bazată pe reguli, ceea ce arată faptul că Moscova nu a pornit un război doar împotriva Ucrainei, ci împotriva valorilor noastre democratice și a parametrilor fundamentali ai arhitecturii euroatlantice actuale de securitate.
Ca stat membru al Uniunii Europene și al NATO cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, România și poporul român au făcut tot ce le-a stat în putere pentru a ajuta Ucraina și refugiații ucraineni care au fugit din fața ororilor războiului. Sprijinul nostru pentru Ucraina a fost, este și va fi multidimensional și cuprinzător, România acționând ferm și imediat în plan politic, economic, financiar, umanitar, diplomatic, sectorial, inclusiv prin facilitarea exporturilor de cereale, dar și prin intermediul dreptului internațional, acționând pentru susținerea atribuirii responsabilității și combaterea impunității acelor reprezentanți ai puterii ocupante care au comis crime internaționale în teritoriile vremelnic invadate.
În plan bilateral, încă din primele zile de la declanșarea acestei crize de securitate și umanitare, cea mai gravă criză din Europa ultimelor decenii, autoritățile române au acționat pentru a acorda asistență de urgență. Guvernul României a răspuns constant solicitărilor Ucrainei și a oferit, printre altele, combustibil, medicamente, alimente și ambulanțe. Hub-ul internațional umanitar operaționalizat la Suceava, la 9 martie, la granița cu Ucraina, este o dovadă în plus a sprijinului oferit vecinului nostru în aceste momente extrem de dificile. Astfel, până în prezent, România a facilitat 54 de transporturi umanitare, din state precum Italia, Franța, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia, Germania sau Republica Macedonia.
Am reacționat prompt și consistent, încă de la începutul invaziei ruse, prin numeroase măsuri, pentru a oferi adăpost și asistență refugiaților ucraineni. Măsurile umanitare adoptate pentru cei peste 2 milioane de refugiați care au intrat deja în România și cei peste 86.000 de ucraineni care au rămas pe teritoriul nostru au inclus, printre altele, înființarea de tabere mobile în județele din zonele de frontieră, acordarea de acces gratuit la servicii medicale, la învățământ și pe piața muncii. Pentru că pe termen mediu și lung refugiații ucraineni vor avea nevoie de resurse adecvate pentru a duce o viață decentă, motiv pentru care încercăm constant să ne adaptăm infrastructura de sprijin la nevoile lor concrete, la 26 iulie 2022 Guvernul României a lansat Planul Național de Măsuri de Integrare a refugiaților ucraineni în România.
Aceste eforturi instituționale au fost acompaniate și susținute exemplar de solidaritatea, empatia, dedicația și generozitatea extraordinare arătate de cetățenii români și societatea civilă din România cetățenilor ucraineni.
În plan diplomatic, am acționat pe două dimensiuni prioritare – pe de o parte, sancționarea fermă a Federației Ruse și izolarea acesteia pe plan internațional, iar de cealaltă parte, acordarea de sprijin politico-diplomatic Ucrainei.
Pe prima dimensiune, România a susținut activ și ferm adoptarea celor șapte pachete de sancțiuni ale Uniunii Europene, sprijinind o abordare cât mai ambițioasă, la fel cum a susținut și sancțiunile UE pentru Belarus, complicele Rusiei în săvârșirea agresiunii sale contra Ucrainei.
Pe a doua dimensiune, unul dintre cele mai importante obiective politice a fost, în această perioadă, obținerea de către Ucraina a statutului de stat candidat la UE în luna iunie a acestui an, alături de Republica Moldova. România a fost în mod tradițional unul dintre cei mai fermi susținători ai agendei europene a Ucrainei – să nu uităm că România a fost primul stat membru UE care a ratificat Acordul de Asociere al Ucrainei la Uniune. Țin să felicit și cu acest prilej autoritățile ucrainene și cetățenii ucraineni pentru reușita de proporții istorice de a obține statutul de candidat. Așteptăm ca Ucraina să facă parte din familia de state europene, cu care împărtășește valorile și principiile democratice și cele ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. După cum bine cunoaștem din experiența proprie a României, reformele vor rămâne esențiale pentru a avansa procesul de integrare. Suntem, astfel, pregătiți să împărtășim toată experiența noastră și să oferim întregul nostru sprijin Ucrainei pentru a avansa pe propria cale europeană, în timp ce se pregătește să se alăture pe deplin comunității europene.
Puterea relației noastre este confirmată și de intensitatea dialogului bilateral în cele șase luni de la izbucnirea războiului. Printre cele mai importante repere menționez vizita ministrului afacerilor externe ucrainean Dmytro Kuleba la București, la 22 aprilie, precum și vizita delegației conduse de premierul Nicolae Ciucă la Kiev, la 26 aprilie, împreună cu Președintele Camerei Deputaților, și participarea Prim-ministrului României la Summitul Platformei Internaționale Crimeea, la 23 august 2022. Un loc special în dinamica relațiilor îl ocupă vizita din 16 iunie 2022 la Kiev a Președintelui Klaus Iohannis alături de Președintele Franței, Cancelarul Germaniei şi premierul Italiei, care a arătat elocvent atât unitatea europeană în fața agresiunii ruse și în sprijinul Ucrainei, cât și rolul important jucat de România în această configurație europeană și în susținerea Ucrainei.
Totodată, am fost printre primele state ale UE care și-au anunțat redeschiderea ambasadei noastre la Kiev, iar în vara aceasta România a numit un nou ambasador, care și-a prezentat în cursul săptămânii trecute scrisorile de acreditare Președintelui Volodymir Zelenski.
Pentru a susține eforturile din domeniul justiției internaționale, în care cred cu tărie, la 2 martie 2022 România a sesizat Curtea Penală Internațională, împreună cu alte 39 de state, cu privire la investigarea crimelor de genocid, crime de război și crime împotriva umanității comise pe teritoriul Ucrainei. De asemenea, Guvernul României a aprobat propunerea MAE de a dona 100.000 de euro Fondului fiduciar al Curții Penale Internaționale pentru a sprijini investigațiile privind crimele internaționale comise în Ucraina. Nu în ultimul rând, România a decis să intervină în fața Curții Internaționale de Justiție în dosarul privind „Acuzații de genocid în temeiul Convenției pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid (Ucraina împotriva Rusiei)”, intervenție care se va materializa în perioada următoare.
De asemenea, ne-am alăturat în mod activ, vizibil și ferm demersurilor diplomatice la nivel multilateral pentru condamnarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv la nivelul Consiliului de Securitate și al Adunării Generale ale Organizației Națiunilor Unite și am acordat acces instituțiilor ONU, precum Programul Alimentar Mondial, pentru facilitarea distribuirii de ajutor umanitar Ucrainei.
La nivelul OSCE, la 3 martie, am solicitat, în cadrul unui grup de 44 de state participante OSCE la activarea Mecanismului OSCE de la Moscova pentru evaluarea impactului asupra drepturilor omului și situației umanitare cauzat de agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei. De asemenea, în calitatea României de Președinție a Comunității Democrațiilor (2019-2022), am făcut un apel ferm către statele democratice să sprijine poporul ucrainean, inclusiv prin măsuri concrete și pragmatice pentru apărarea sistemului său democratic, precum și pentru reconstrucția Ucrainei. Vom continua să angrenăm statele democratice în sprijinul poporului ucrainean, care a dat dovadă, prin acte de curaj și determinare, de un autentic atașament față de valorile și principiile democratice.
În ultimele luni, având în vedere impactul profund al crizei de securitate din Ucraina, în mai multe domenii, eforturile noastre s-au îndreptat și spre soluții politice și practice vizând facilitarea transportului și tranzitului cerealelor ucrainene către piețele internaționale. De la izbucnirea agresiunii ruse, porturile românești de pe Dunăre și portul Constanța de la Marea Neagră au devenit verigi vitale în acest efort global. România a luat măsuri consistente pentru eficientizarea tranzitului. Drept urmare, peste 3.4 milioane de tone de cereale din Ucraina au fost expediate prin România către destinațiile lor din întreaga lume. Vom continua să jucăm un rol important, conform capacităților noastre, în facilitarea exporturilor de cereale din Ucraina, împreună cu parteneri europeni și globali care împărtășesc același obiectiv, un efort cu o influență directă pozitivă nu numai asupra situației economice și financiare a Ucrainei, ci și, la fel de important, asupra prevenirii și atenuării penuriei de alimente în regiunile vulnerabile din întreaga lume.
Totodată, îi asigur pe vecinii și prietenii noștri că România va rămâne aproape de poporul ucrainean în eforturile lor de reconstrucție. Sprijinirea eforturilor de redresare a Ucrainei reprezintă o prioritate pentru România. Dorim să ne implicăm activ pentru acest obiectiv, împreună cu partenerii internaționali, în plan politic, economic și umanitar, dând un impuls reînnoit și asupra reformelor, statului de drept, luptei anticorupție.
Exprim și cu această ocazie condoleanțe pentru pierderile de vieți omenești curmate de această agresiune ilegală și regretul pentru masivele distrugeri materiale din Ucraina care influențează într-un mod profund negativ viața societății ucrainene și vor marca poporul ucrainean timp de generații. Am văzut cu ochii mei ce s-a întâmplat în Ucraina și, după cum am spus în repetate rânduri, am fost, alături de întreaga lume, îndoliați de dramele umane, ororile, suferința prin care trece poporul ucrainean și am resimțit pierderile lor ca fiind ale noastre.
Suntem și vom rămâne alături de poporul ucrainean! Asa cum am mai spus, Ucraina trebuie să câștige acest război și sunt convins că-l va câștiga. Și vreau să reasigur poporul ucrainean că Ucraina a câștigat deja prietenii strânse, reînnoite și consolidate, așa cum a dovedit reacția solidară imediată a societății românești față de drama prin care statul vecin trece în ultimele șase luni.
Reamintesc, astfel, faptul că legăturile puternice dintre țările noastre sunt date și de comunitățile noastre înrudite. Salut și cu acest prilej comportamentul exemplar al etnicilor români din Ucraina, care au sprijinit efortul comun de apărare a statului ucrainean și reiterez sprijinul constant al autorităților române față de comunitatea română din Ucraina și față de cea ucraineană din țara noastră.
În încheiere, aflându-ne în contextul aniversării Zilei Independenței Ucrainei, vreau să-i reasigur pe cetățenii ucraineni că, împreună cu comunitatea europeană și euroatlantică, vor reuși să depășească această perioadă dificilă din istoria țării lor, din care avem convingerea că vor ieși întăriți, rezilienți și ancorați mai ferm în valorile statelor democratice, ale drepturilor fundamentale ale omului și ordinii internaționale bazate pe reguli.
La mulți ani, Ucraina!”