EXCLUSIV| Interviu cu directorul Institutului de Politică Mondială: „Crimele din Bucea nu ar fi singurele crime de război comise de Rusia”. Războiul din Ucraina poate escalada în Bosnia și Herțegovina

Șantajul cu arme nucleare arată disprețul lui Vladimir Putin pentru ordinea mondială, explică, într-un interviu pentru Gândul, politologul ucrainean Yevhen Mahda, director al Institutului de Politică Mondială de la Kiev.

Totodată, acesta nu exclude ca războiul din Ucraina să se extindă în zona Balcanilor de Vest și ca armata lui Putin să invadeze Bosnia-Herțegovina: „Putin poate apăsa oricând butonul roșu”, avertizează Yevhen Mahda.

• Yevhen Mahda este lector la Institutul Politehnic Igor Sikorsky al Universității Naționale Tehnice din Kiev și director executiv al Institutului de Politică Mondială. Din aprilie 2017 este membru al Consiliului public la Ministerul Afacerilor Externe din Ucraina.

POLITICĂ Ciprian Ciucu îl vrea pe Marcel CIOLACU la masa negocierilor: „Nu am spus niciodată că îmi e silă să stau la masă cu PSD”

18:51

EXTERNE Departamentul pentru Securitate Internă: Relația „ADVERSARIALĂ” a Europei cu companiile de tehnologie împiedică o abordare globală a reglementării

18:41

Reporter: Ce ne spun evenimentele din ultimele zile despre Vladimir Putin? Cum vedeți negocierile ruso-ucrainene de la Istanbul?

Yevhen Mahda: În discursul adresat rușilor din 24 februarie, Vladimir Putin a subliniat că Rusia își propune să deznaționalizeze și să demilitarizeze Ucraina. Putin a spus în repetate rânduri că se opune influenței SUA în Ucraina. Cu toate acestea, el nu a explicat cum poate deznazifica o țară în care un evreu este președinte. Scopul președintelui rus este evident: vrea să spargă Ucraina în cât mai multe părți. Până să reușească acest lucru, el a vrut să distrugă, pe cât posibil, infrastructura Ucrainei și să provoace cât mai multe pagube.

Este dificil să numim succese discuțiile de la Istanbul. În opinia mea, delegația ucraineană nu a avut suficient curaj în fața diplomației ruse și lipsesc diplomații profesioniști. Chestiunea „garanțiilor de securitate” este cât se poate de vagă și nu este deloc clar cum poate fi Rusia printre ele. Totuși, să nu uităm că poziția de negociere a Ucrainei se bazează pe succesul Forțelor Armate ale Ucrainei, iar Rusia este sub presiunea sancțiunile, care distrug confortul vieții pentru zeci de milioane de ruși.

Sursă foto: Yevhen Mahda/Facebook

Europa și scopul lui Putin

Reporter: Europa de Vest și de Est au motive reale de îngrijorare?

Yevhen Mahda: Nu există nicio îndoială că scopul lui Putin nu este doar să pună mâna pe Ucraina. El o vede ca pe o rampă de lansare pentru o nouă ofensivă în Europa. Singurul lucru pe care politicienii europeni trebuie să înțeleagă este că Rusia poate fi oprită doar prin cooperare. Nu există altă opțiune pentru Europa, nu va fi posibil să rămâi deoparte, pentru că Kremlinul percepe concesiile drept manifestări de slăbiciune.

Crimele din Bucea nu ar fi singurele crime de război

Reporter: Ucrainenii continuă să preseze țările NATO să impună a zona de excludere aeriană, propunere care a fost respinsă constant. Însă am văzut țări precum Statele Unite și alte națiuni occidentale care au trimis către Ucraina rachete sol-aer, dar și alte sisteme de apărare  aeriană.  Ar juca asta un rol decisiv în următoarea fază a războiului?

Yevhen Mahda: Cel puțin 150 de copii au murit în Ucraina de la începutul războiului. Acestea sunt însă cifrele teoretice, însă, cu siguranță numărul este mult mai mare. Dacă nu acesta este motivul pentru care NATO închide spațiul aerian deasupra Ucrainei, îmi este greu să găsesc alte argumente. Mai ales după #BuchaMassacre, care, cred, nu este singurul caz de crime de război comise de Rusia. Astăzi avem nevoie de artilerie cu rază lungă de acțiune și armament de apărare aeriană, care sunt extrem de necesare pentru a descuraja ofensiva rusă. Sunt sigur că țările NATO știu foarte bine acest lucru.

Reporter: Una dintre întrebările din acest război a fost dacă Putin va folosi cu adevărat arme nucleare? Care sunt sansele?

Yevhen Mahda: Știi, nu mă va surprinde, pentru că planul Blitzkrieg al lui Putin a eșuat. Permiteți-mi să vă reamintesc că la sfârșitul lunii martie, trupele ruse au tras asupra CNE Zaporizhzhya, cea mai mare centrală nucleară din Europa. Poate știți, dacă radiația de la munițiile nucleare diferă de cea care se poate scurge dintr-un reactor nuclear care este distrus în mod intenționat? O astfel de radiație, din păcate, ucide la fel. Deci, nu e de mirare că Putin ar putea apăsa butonul roșu.

 Reporter: Care credeți că va fi următoarea mișcare a lui Vladimir Putin în Ucraina și, dupa părerea dvs, credeti ca România ar putea deveni tinta președintele rus în viitor? În urmă cu câteva săptămâni, Putin a vorbit din nou despre scuturile anti-rachetă din România și Polonia, despre care a spus că pot opera rachete Tomahawk, care ar putea fi lansate împotriva Rusiei. Vă așteptați ca războiul pornit de Rusia să se oprească la granițele Ucrainei? 

Bosnia și Herțegovina, o nouă miză

Yevhen Mahda: Putin va încerca să pună mâna pe regiunile Donețk și Lugansk (numite Republicile Populare Donețk și Lugansk din Rusia, care sunt marionetele de la Kremlin), cel mai mare teritoriu din sudul Ucrainei pentru alimentarea cu apă a Crimeei ocupate. Înfrângerea de lângă Kiev a spulberat speranțele Kremlinului de a captura capitala ucraineană și de a crea un regim marionetă în Ucraina.

Cu siguranță că Putin ar putea încerca să internaționalizeze războiul prin invadarea trupelor transnistrene de pe teritoriul Republicii Moldova sau printr-o nouă rundă de conflict în Bosnia și Herțegovina. Desigur, membrii NATO, pe care Kremlinul îi consideră cei mai mari dușmani, nu se pot simți în largul lor. Cu toate acestea, atâta timp cât Ucraina rezistă efectiv invadatorilor, șansele unei escaladări serioase a conflictului rămân slabe.

Reamintim că pe 17 martie ambasadorul Rusiei în Bosnia și Herțegovina, Igor Kalabukhov, a declarat că țara are dreptul de a decide dacă va fi membru NATO, dar Moscova își rezervă dreptul de a reacționa la o astfel de posibilitate.

Crimele din Bucea, similare cu masacrul de la Srebrenița

Reporter: Uciderea sistematică a ucrainenilor de către forțele ruse înseamnă genocid, potrivit unui expert în Holocaust, Eugene Finkel. Cum vedeți ce s-a intamplat in Bucea? Prin acţiunile ultimelor zile, mai difera Putin de tirani ca Stalin sau Hitler?

Yevhen Mahda: Ceea ce s-a întâmplat în Bucea sunt crime de război. Oamenii au fost uciși pur și simplu pentru că locuiau în acel oraș și puteau interfera cu ocupanții. Uciderile și violurile de femei și copii au fost, de asemenea, comise de soldații ruși. A fost identică epurarea etnică la Srebrenica. A fost o atrocitate. Și Putin a sancționat-o – nu prin ordin direct, ci prin dezumanizarea ucrainenilor. Și acesta este un alt motiv pentru care Putin trebuie oprit.

Autor

Ina Stoica

Este absolventă a Facultății de Litere-Limbi și Literaturi Străine din București. Are un masterat în domeniul jurnalismului și cel al comunicării obținut în urma studiilor urmate la FJSC și ... vezi toate articolele