Încă un an de război în Ucraina? Cinci previziuni despre atacuri, strategii și planuri de ambele tabere. „Rușii văd iarna ca pe o oportunitate, în timp ce Ucraina se teme că Rusia va lovi rețeaua energetică”

Pe 24 august s-au împlinit șase luni de la invazia Rusiei în Ucraina. S-a vorbit și s-a scris mult despre un război care a resetat întreaga ordine mondială, dar care a testat – și continuă să o facă – solidaritatea NATO și pe cea a UE. The Guardian a făcut o listă cu cinci previzuni despre ce va însemna în următoarele șase luni războiul din Ucraina. Cât va mai dura conflictul care a pus pe jar o lume întreagă? Există o șansă cât de mică de reluare a negocierilor? Iarna, oportunitate sau ghinion pentru Ucraina? Dar pentru Rusia? Este importantă iarna în gândirea strategică a ambelor tabere?

1. Un război blocat și scăzut în intensitate?

Potrivit The Guardian, războiul va dura, probabil, cel puțin un an, dar este în esență blocat și intensitatea sa scade. S-ar putea să fi trecut șase luni de război, dar nici Ucraina și nici Rusia nu sunt pregătite să înceteze lupta, în ciuda pierderilor pe care le-au suferit.

Cât despre subiectul negocierilor, acestea nu au existat negocieri între cele două părți de când au apărut dovezi ale masacrelor de la Bucha, Irpin și în alte părți din teritoriile ocupate de ruși la nord de Kiev.

RETROSPECTIVĂ Anul 2024 în ORIENTUL MIJLOCIU. De la conflictul Israel vs. Hamas/Hezbollah & Iran la răsturnarea regimului Assad în Siria

10:00

VIDEO Bobi Dumitraș, despre provocările PANDEMIEI: „Nu am făcut foamea, dar am simțit alienarea”

10:00

2. Are Ucraina mijloace convenționale pentru un contraatac eficient?

O altă previziune făcută în analiza jurnalistului de la The Guardian este aceea că Ucraina nu are mijloace convenționale pentru un contraatac eficient, în timp ce raidurile de gherilă sunt o modalitate considerată prea optimistă ca să provoace colapsul Rusiei.

Mai mult, Ucraina ar dori să recucerească Hersonul, la vest de râul Nipru, dar un înalt oficial ucrainean a recunoscut, în privat, că „nu avem suficientă capacitate pentru a-i împinge înapoi”.

3. Are Rusia un nou plan ofensiv în afară de  bombardamente masive?

Cea de-a treia previziune trecută pe listă este aceea că Rusia încă vrea să avanseze în teritoriile ucrainene, dar este posibil ca atenția sa să se îndrepte spre menținerea avantajului prezent și anexarea teritoriilor ocupate din Ucraina.

Potrivit The Guardian, „Rusia nu are un nou plan ofensiv în afară de bombardamente masive, distrugând orașe și avansând puțin câte puțin. Face acest lucru, în parte pentru că este eficient și, în parte, pentru a minimiza victimele, după ce a pierdut până acum 15.000 de militari, conform unor estimări occidentale.

Continuă să adopte această strategie în jurul orașului Bakhmut în Donbas, dar progresul este lent, parțial, pentru că a trebuit să redistribuie unele forțe pentru a întări regiunea Herson. Cum vremea rece se apropie cu repeziciune, este probabil să se concentreze pe consolidarea a ceea ce are până acum în posesie.”

 

4. Este importantă iarna în gândirea strategică a ambelor tabere?

„Iarna va precipita o nouă criză a refugiaților și va crea o oportunitate pentru oricine se va pregăti cel mai bine. Iarna este importantă în gândirea strategică a ambelor tabere. Ucraina este deja îngrijorată cu privire la problemele umanitare, deoarece nu există încălzire pe gaz disponibilă pentru blocurile de apartamente din provincia Donețk și alte zone din prima linie.

Un oficial responsabil cu problemele umanitare a prezis că va avea loc un nou val de migrație în timpul iernii, cu probabil până la două milioane de oameni trecând granița. De cealaltă parte, rușii văd iarna ca pe o oportunitate.

Ucraina se teme că Rusia va lovi rețeaua energetică, ceea ce agravează situația încălzirii locuințelor și ar putea pur și simplu să oprească centrala nucleară Zaporojie. Moscova vrea, de asemenea, să prelungească „durerea” Vestului cu privire la costurile energiei și are toate pârghiile pentru a crește presiunea pe occidentali.

Totuși, primăvara ar putea fi momentul pentru reluarea ofensivei – fiecare parte va dori să se reînnoiască și să se pregătească pentru ceea ce probabil va fi un alt sezon de luptă.”, conchide analistul The Guardian. 

Ucraina: să câștige sau doar să reziste? Ce trebuie să decidă Occidentul?

5. „Occidentul trebuie să decidă dacă dorește ca Ucraina să câștige, sau doar să reziste – și trebuie să coreleze ajutorul cu nevoia militară și cea umanitară uriașă Ucraina ar fi fost învinsă fără ajutorul militar occidental.

Dar, până acum, Vestul nu a furnizat suficientă artilerie sau alte arme, cum ar fi avioanele de luptă, care să permită Kievului să-i alunge pe invadatori. Politicienii vorbesc despre necesitatea de a forța Rusia să revină la granițele de dinainte de război, dar nu oferă suficient echipament militar pentru a se putea face acest lucru. În același timp, nevoia umanitară a Ucrainei este în creștere.

De exemplu, nu există suficienți bani pentru reconstrucție – și multe case de la nord-est și nord-vest de Kiev rămân doar ruine, la cinci luni după ce rușii au părăsit zona, adesea cu rezidenți disperați care trăiesc în garaje sau structuri temporare.

Ucraina are un decalaj bugetar de 5 miliarde de dolari – 4,2 miliarde de lire sterline – pe lună din cauza războiului. Ajutorul și reconstrucția vor costa de multe ori mai mult”, conchide analistul The Guardian, punctând previziunea cu numărul cinci în ceea ce privește soarta războiului ruso-ucrainean.

24 august, ziua independenței Ucrainei față de Uniunea Sovietică, serbată în vreme de război

Ucraina s-a pregătit miercuri, 24 august, în ziua în care a sărbătorit independența față de Uniunea Sovietică, pentru posibile lovituri brutale din partea rușilor, spune președintele Volodimir Zelenski. În Kiev au fost interzise adunările, iar unii oficiali occidentali și ucraineni avertizează că Rusia se pregătește să atace din nou capitala.

Rusia și regimul lui Putin „sunt cu adevărat obsedați de date și simboluri, așa că ar fi logic să fie în alertă și să fie pregătiți pentru un atac de ziua independenței”, a declarat Andriy Yusov, șeful Direcției de Informații a Ministerului ucrainean al Apărării. Tot miercuri, 24 august,  s-au împlinit șase luni de la începutul invaziei trupelor ruse în Ucraina.

Volodimir Zelenski le-a spus compatrioților săi să aibă grijă de Ziua Independenței, deoarece pot avea loc noi bombardamente masive din partea rușilor.

„Este o zi importantă pentru noi toți și, de aceea, această zi, din păcate, este importantă și pentru inamicul nostru. Trebuie să ne dăm seama că sunt posibile provocări dezgustătoare și lovituri brutale ale Rusiei”, a spus Volodimir Zelenski, marți seară.

Jens Stoltenberg: „Poporul ucrainean se poate baza pe sprijinul NATO pentru cât de mult timp va fi nevoie”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis într-un mesaj video de Ziua Independenței Ucrainei că poporul ucrainean se poate baza „pe sprijinul NATO pentru cât de mult timp va fi nevoie”.

El a spus că războiul declanșat de Rusia este cea mai mare criză pentru securitatea Europei de la Al Doilea Război Mondial, iar forțele armate ucrainene și poporul ucrainean dau dovadă de un curaj extraordinar.

Și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a transmis că Uniunea este alături de „prietenii ucraineni în lupta lor pentru un viitor liber, independent și european”. Clădirea Comisiei Europene  a fost luminată în culorile steagului Ucrainei pentru a marca ziua independenței.

Iohannis: „Agresiunea rusă nejustificată, neprovocată și ilegală trebuie să înceteze”

Președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj de felicitare Ucrainei pentru declararea independenței de Uniunea Sovietică în urmă cu 31 de ani și a reiterat solidaritatea României cu poporul ucrainean și sprijinul pe care îl acordă după invazia Rusiei.

„Această agresiune rusă nejustificată, neprovocată și ilegală trebuie să înceteze”, a transmis Klaus Iohannis.

Și președintele Moldovei, Maia Sandu, a transmis admirația față de curajul și sfidarea pericolului de care dau dovadă ucrainenii, „apărători ai caselor lor și luptători pentru libertate, independență și democrație.”

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele