INTERVIU EXCLUSIV| Fost ministru de Externe, despre posibilitatea unui Al Treilea Război Mondial: „Ar deveni nuclear și, în urma lui, nu ar rămâne decât un dezastru. Probabil extincția unei civilizații”

Andrei Marga, fost ministru de Externe și al Educației, explică într-un interviu pentru Gândul, resorturile războiului din Ucraina. Care este scenariul cel mai plauzibil cu privire la soarta Rusiei și a regimului lui Vladimir Putin, dar și ce ar însemna un Al Treilea Război Mondial. „Nu va fi pace în Europa decât dacă Rusia și Ucraina ajung să-și garanteze mutual securitatea”, explică fostul ministrul.

Reporter: Ce spun evenimentele din ultimele zile despre Vladimir Putin ca lider politic? În 2014 a anexat Crimeea, iar astăzi ne aflăm în fața unui război din Ucraina. Ce își dorește Putin să obțină din actualul conflict militar, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung?

Andrei Marga: După părerea mea, sunt încă premature evaluări cu pretenții de adevăr definitiv despre conflictul din Ucraina. Abia la negocierile de pace încep să se pună pe masă datele certe, iar arhivele aduc surprize.

LIVE UPDATE RĂZBOI în Ucraina, ziua 1036. Rusia a atacat Krivoi Rog, orașul natal al lui Zelenski, în Ajunul Crăciunului

07:46

ACTUALITATE Patriarhul Ecumenic Bartolomeu: CRĂCIUNUL este ”participare existențială” la planul divin /„Progresele științifice nu ating profunzimea sufletului”

07:30

Pe de altă parte, ceea ce se petrece trebuie pus de la început în legătură cu relațiile dintre supraputeri. O spun analiști americani și germani, precum și cei mai proeminenți geostrategi din SUA și din Germania și Franța. Personal, am abordat problemele oarecum de la originea conflictului, într-un volum sub titlul ”Ordinea viitoare a lumii”. Conflictul mocnea de fapt de mulți ani și, toți o spun, se putea evita dacă părțile ar fi negociat.

Orice cunoscător, câtuși de puțin, al Rusiei și Ucrainei știe că sunt trei probleme ce vin din istoria ultimelor trei decenii și au dus la conflictul de azi. Una este alcătuirea geografică a Ucrainei, care include și teritorii istorice ruse, poloneze și românești. Ea a rezultat din compromisurile din timpul lui Lenin, Stalin, Hrușciov, Jeltzin. A doua sunt înțelegerile Gorbaciov-Bush, Gorbaciov-Kohl, din 1991, și Clinton-Jeltzin, de mai tîrziu, privind legătura dintre acceptarea de către Federația Rusă a retragerii din Centrul Europei și evitarea intrării pe centura de securitate tradițională a Rusiei. A treia este reînarmarea Ucrainei, inclusiv biochimică și nucleară, și relansarea mișcării banderismului.

Andrei Marga

„Din aceste trei probleme, de altfel semnalate la timp de specialiști americani, francezi, germani și israelieni, a rezultat conflictul actual. Se poate bănui care sunt țintele liderilor. Opinia mea este că, dincolo de toate, se pregătește – din păcate printr-un conflict armat – noua arhitectură de securitate din Europa și noul aranjament între SUA și Federația Rusă ca supraputeri nucleare”, a declarat Marga.

Marga: „Țara își proclamă neutralitatea militară și se federalizează”

Reporter: În opinia dumneavoastră, cum a răspuns până acum Vestul? Cât de departe e dispus să meargă pentru a apăra Ucraina și cum vedeți sancțiunile aplicate de Vest Rusiei?

Andrei Marga: Și în SUA și în Germania, specialiștii de prim plan (de la universitățile Harvard, Chicago, München etc.) au atras atenția că nu este cazul unei angajări militare, nici a țărilor occidentale și nici a NATO. Optica la care și eu ader, formulată de școlile de politică externă ale „realismului politic” din SUA, are în orizont pacea cu următoarele angajamente: Ucraina își alege regimul, prin alegeri fără amestec extern; țara își proclamă neutralitatea militară și se federalizează; se încheie un acord privitor la teritoriile istorice rusești și la suveranitatea Ucrainei ca orice altă țară.

Adaug observația că nu va fi pace în Europa decât dacă Rusia și Ucraina ajung să-și garanteze mutual securitatea. Oricum s-ar forța lucrurile, din orice direcție, fără securitate agreată de ambele țări, și Uniunea Europeană va fi semiparalizată în viitor.Nu există soluție militară la conflictul din Ucraina, ci numai soluție bazată, cum spuneau recent la Kiev, cancelarul german și președintele francez, pe principiul „indivizibilității securității”. Nu există securitate europeană împotriva Rusiei, ci numai incluzând-o, declarau public cei doi lideri.

Sancțiunile reprezintă de fapt o părăsire a politicii și denotă incapacitate. Ele nu rezolvă nimic, dar scindează lumea și aduc daune mari, pentru oamenii de azi și pentru generații de aici înainte. Spre binele oamenilor de oriunde, sancțiunile ar trebui abrogate. Politica externă are cu totul alte mijloace decât sancțiunile.

Reporter: Ar putea Putin să atace Republica Moldova?

 Andrei Marga: Nu m-aș exprima atât de categoric în limbajul unei personalizări discutabile. Și la Moscova, ca oriunde este o mare putere, deciziile se iau, în zilele noastre, de către un aparat complex și foarte extins de specialiști și politicieni. Cât privește Moldova, nu o văd în țintele actualei intervenții militare a Rusiei în Ucraina. Să sperăm că se ajunge la acord de pace, iar conflictul nu se extinde.

Marga: „Un Al Treilea Război Mondial ar fi cu arme nucleare. Probabil extincția unei civilizații”

Reporter: Ministrul de externe rus Serghei Lavrov acuză Occidentul că „se gândește la un război nuclear”. Ce semnale transmite o astfel de declarație?

Andrei Marga:  Nu este ceva nou într-o asemenea declarație. Se știe de multă vreme că, dacă s-ar produce Al Treilea Război Mondial, acela ar fi cu arme nucleare. Au spus-o demult, mulți oameni și din toate taberele. De altfel, să recunoaștem, lunga pace postbelică în Europa este și rezultatul conștientizării faptului că un război mondial, al treilea, ar deveni nuclear și că, în urma lui, nu rămâne decât un dezastru fără seamăn. Probabil extincția unei civilizații!

 Repoter: Vedem în aceste zile imagini dramatice: oameni care se pun în fața tancurilor rusești cu mâinile goale, soldați ruși care refuză să lupte. În cazul unei victorii armate a Rusiei, credeți că e posibil ca Vladimir Putin să controleze Ucraina, să instaleze un „guvern-marionetă”, așa cum se anticipează?

Andrei Marga:  Cum am spus la început, va trebui paciență până vom putea formula judecăți certe. Mai ales că acum, informațiile se preiau dintr-o singură sursă! Și mai cu seamă în situația în care în Ucraina partidele și vocile alternative sunt oprite prin legea stării excepționale, iar presa sub control. Nu este vorba de ceea ce vrea sau nu un președinte sau altul, ci de cu totul altceva.

Am în vedere două fapte. Geostrategii francezi cei mai importanți spun că actuala putere de la Kiev a fost instalată pe căi cel puțin neoneste și este aservită. În 2022 se apropiau oricum alegerile în Ucraina, iar actualul președinte stătea rău în sondaje reale. Cred că Federația Rusă este destul de lucidă încât să nu intenționeze să ocupe sau să controleze  Ucraina. Și nici măcar să-și plaseze un “guvern marionetă”,  cum, de altfel, a mai fost. Mi se pare că Rusiei îi convine un guvern care gestionează o Ucraină neutră din punct de vedere militar.

Marga: „ Este nevoie acum de o Românie neangajată militar”

 Reporter: În opinia dvs, ce ar trebui să facă România în acest context al conflictului din Ucraina ?

Andrei Marga: Cunosc dosarul relațiilor româno-ucrainiene căci, la un moment dat, am răspuns, din partea guvernului României, de cooperarea dintre cele două țări. Am elaborat atunci proiectul Universității din Cernăuți, cu profil în limbile ucrainiană-română-germană-ebraică, spre a recupera tradiția excepțională a Bucovinei, și am inițiat acțiuni de cultivare a limbii și istoriei românilor de acolo. La invitația instituțiilor europene, am lansat programe în regiune, iar, ca rector de mare universitate, am cooperat cu universitățile, deloc neglijabile, din Kiev, Cernăuți și Odessa. Am fost implicat și în alte cooperări.

Sunt de părere că România nu are ce căuta în conflictul din Ucraina. Este nevoie acum de o Românie neangajată militar, dar activă și inovativă diplomatic, cooperantă pentru a-și promova interesele. România ar câștiga enorm dacă ar prezenta un proiect propriu, cu o înțelegere profundă a situației, susținută de cultură și inteligență. Ea ar putea folosi situația creată pentru a-și promova propriile interese relative la dezvoltarea din teritoriile istorice românești, la drepturile minorităților din Ucraina, la comerț în regiune și la cooperare între națiuni care se respectă.

Într-o primă instanță! Acum,  în orice caz, România ar trebui să se pregătească pentru ceea ce vine – elaborând de îndată proiectul și desfășurând o activitate politico-diplomatică competentă, pe măsură.

Citește și INTERVIU EXCLUSIV| „Putin a pierdut războiul și se simte ca un urs încolțit”. Un istoric din Republica Moldova explică obiectivele președintelui rus

Autor

Ina Stoica

Este absolventă a Facultății de Litere-Limbi și Literaturi Străine din București. Are un masterat în domeniul jurnalismului și cel al comunicării obținut în urma studiilor urmate la FJSC și ... vezi toate articolele