LIVE UPDATE | Război în Ucraina, ziua 195: Vladimir Putin aprobă noua doctrină de politică externă a Moscovei bazată pe „Lumea rusă”. Ce conțin cele 31 de pagini de „politică umanitară”, publicate la peste şase luni de la declanşarea războiului în Ucraina

Ziua 195 de lupte în Ucraina. Președintele Vladimir Putin a aprobat o nouă doctrină de politică externă bazată pe conceptul de „lume rusească”, noțiune pe care ideologii conservatori au folosit-o pentru a justifica intervenția în Ucraina, în sprijinul vorbitorilor de limbă rusă. Cele 31 de pagini de „politică umanitară”, publicate la peste şase luni de la declanşarea războiului în Ucraina, afirmă că Rusia ar trebui „să protejeze, să salveze şi să promoveze tradiţiile şi idealurile Lumii ruse”.

Cele mai importante evenimente ale zilei

UPDATE ora 16:00 – Un oligarh aflat în exil le cere rușilor să se implice în oprirea războiului din Ucraina: „Incendiați centrele de recrutare”

Mihail Hodorkovski, unul dintre oligarhii ruşi aflaţi în exil, le-a cerut rușilor care se află încă în țară să lanseze un val de „sabotaj” împotriva structurilor statului, cu scopul de a pune capăt războiului lui Vladimir Putin din Ucraina și de a-i destabiliza guvernul.

UPDATE ora 12:00 – Rusia a obţinut venituri uriaşe de pe urma creşterii cursurilor energiilor fosile în cele şase luni de zile de război în Ucraina, arată un raport

Rusia a obţinut 158 de miliarde de euro din exporturi de energie fosilă în cele şase luni de război cu Ucraina, profitând de pe urma cursurilor mari, arată un raport al unui centru independent de cercetare publicat marţi, în care se îndeamnă la sancţiuni mai eficiente, relatează AFP, citată de News.ro.

UPDATE ora 09:00 – Procurorul general ucrainean: De la începutul invaziei, Rusia a comis peste 46.000 de crime de război pe teritoriul Ucrainei

Procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, a estimat luni la peste 46.000 numărul crimelor de război comise de Rusia pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei în 24 februarie şi a insistat asupra creării unui tribunal internaţional special pentru anchetarea şi tragerea la răspundere a celor responsabili de agresiunea împotriva ţării sale, relatează agenţiile de presă EFE şi Ukrinform, citate de Agerpres.

În cadrul unei conferinţe la Bruxelles, organizată de Centrul de Politică Europeană, Kostin a intervenit prin videoconferinţă pentru a actualiza datele colectate de autorităţile ucrainene privind crimele de război ruseşti, între care execuţii sumare, tortură, violenţă sexuală, deportări forţate sau bombardarea zonelor urbane, inclusiv şcoli, spitale sau case de locuit.

‘Până în prezent, am documentat peste 46.000 de crime de război comise în contextul agresiunii ruse. Acestea au dus la moartea a 7.000 de persoane, între care 382 de copii’, a indicat procurorul ucrainean, care a precizat, însă, că această cifră nu ia în considerare ‘zecile de mii’ de morţi în teritoriile ocupate, ca la Mariupol de exemplu.

Peste 40.000 de infrastructuri civile şi critice au fost distruse, a adăugat el.

‘În pofida acestui fapt, instituţiile statului funcţionează în mod permanent. Chiar dacă avem multe lucruri pe ordinea de zi, investigarea şi urmărirea penală a crimelor rămâne prioritatea absolută a biroului nostru’, a explicat Kostin, care a indicat că, până în prezent, au fost investigate 320 de cazuri de crime de război, în care 160 de persoane, inclusiv 15 prizonieri de război ruşi, au fost oficial inculpaţi în calitate de suspecţi.

Pe de altă parte, premierul ucrainean Denîs Şmîhal a declarat că înfiinţarea unei instanţe internaţionale care să judece aceste crime de război ‘ne va ajuta să-i aducem în faţa justiţiei pe cei mai înalţi oficiali din Rusia’ şi pe ‘cei care au iniţiat această catastrofă şi tragedie, cel mai mare război în Europa de după cea de-a doua conflagraţie mondială’.

‘Toate crimele trebuie să fie pedepsite. Trebuie să-i pedepsim pe cei care au declanşat războiul, pe cei care au dat ordin să distrugă ţara şi poporul ucrainean. Mă refer desigur la autorităţile ruse’, a afirmat Şmîhal.

UPDATE ora 08:00 – Centrala nucleară Zaporojia bombardată, înainte de raportul ONU

Organismul de supraveghere nucleară al ONU urmează să prezinte marți un raport privind centrala nucleară Zaporojia din Ucraina, la o zi după ce bombardamentele au întrerupt furnizarea de energie electrică pentru a doua oară în două săptămâni și au iscat temeri privind o catastrofă, scrie Reuters, relatează Mediafax.

Ucraina și Rusia s-au acuzat de bombardamentele din apropierea celei mai mari centrale nucleare din Europa, unde oficialii au anunțat că au întrerupt alimentarea cu energie electrică luni și au scos din funcțiune singurul reactor rămas în funcțiune.

Incidentul a avut loc în timp ce forțele ucrainene și-au intensificat contraatacurile în sud și est, ridicând steagul național într-un oraș din provincia Herson, regiune sudică ocupată de Rusia încă din primele zile ale războiului.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), citând informații furnizate de Ucraina, a declarat că linia electrică de rezervă a centralei a fost oprită pentru a stinge un incendiu, dar că linia în sine nu a fost deteriorată și va fi reconectată.

Organismul de supraveghere nucleară al ONU a declarat că centrala are suficientă energie electrică pentru a funcționa în siguranță și că va fi reconectată la rețea odată ce energia de rezervă va fi restabilită.

Prezența AIEA la centrală a fost redusă la doi membri ai personalului. Șeful AIEA, Rafael Grossi, va publica marți un raport privind Ucraina, inclusiv centrala, iar apoi va informa Consiliul de Securitate al ONU, a precizat AIEA.

UPDATE ora 07:00 – Putin aprobă noua doctrină de politică externă bazată pe „Lumea rusă”

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a aprobat luni o nouă doctrină de politică externă edificată în jurul conceptului „Lumea rusă”, noţiune pe care ideologii conservatori au folosit-o pentru a justifica intervenţia în afara ţării în sprijinul vorbitorilor de limbă rusă, notează Reuters, scrie Agerpres.

Cele 31 de pagini de „politică umanitară”, publicate la peste şase luni de la declanşarea războiului în Ucraina, afirmă că Rusia ar trebui „să protejeze, să salveze şi să promoveze tradiţiile şi idealurile Lumii ruse”.

Deşi prezentată ca un fel de strategie de „soft power”, aceasta consacră, însă, în politica externă oficială idei legate de politica rusească şi religie pe care unii adepţi ai liniei dure le-au folosit pentru a justifica ocuparea de către Moscova a unor părţi din Ucraina şi sprijinul pentru entităţi separatiste pro-ruse din estul ţării.

„Federaţia Rusă oferă sprijin compatrioţilor săi care trăiesc în străinătate în îndeplinirea drepturilor lor, pentru a asigura protejarea intereselor lor şi păstrarea identităţii lor culturale ruse”, susţine noua doctrină de politică externă.

În document se subliniază că legăturile Rusiei cu compatrioţii săi din străinătate i-au permis „să-şi întărească pe scena internaţională imaginea de ţară democratică care luptă pentru crearea unei lumi multipolare”.

De asemenea, se menţionează că Putin insistă de mulţi ani asupra a ceea ce el consideră a fi soarta tragică a aproximativ 25 de milioane de etnici ruşi care s-au trezit trăind în afara Rusiei în noi state independente după ce Uniunea Sovietică s-a prăbuşit în 1991, un eveniment pe care l-a numit o „catastrofă geopolitică”.

Rusia a continuat să privească fostul spaţiu sovietic, de la ţările baltice până în Asia Centrală, ca pe o legitimă sferă de influenţă – o noţiune respinsă vehement de multe din aceste ţări, dar şi de Occident.

Noua politică afirmă că Rusia ar trebui să intensifice cooperarea cu naţiunile slave, cu China şi India şi să-şi consolideze pe mai departe legăturile cu Orientul Mijlociu, America Latină şi Africa.

În document mai scrie că Moscova ar trebui să-şi aprofundeze şi mai mult legăturile cu Abhazia şi Osetia, două regiuni georgiene recunoscute ca independente de Moscova după războiul său împotriva Georgiei din 2008, precum şi cu cele două entităţi separatiste din estul Ucrainei, autoproclamatele republici Doneţk şi Lugansk.