LIVE UPDATE | Război în Ucraina, ziua 692: Active rusești de 300 de miliarde de dolari, confiscate la ordinul G7?!/Estonia arată pisica Europei

Războiul din Ucraina a intrat marți, 16 ianuarie 2024, în ziua cu numărul 692. GÂNDUL vă prezintă cele mai importante evenimente din țara vecină, cu care România are cea mai lungă graniță de pe flancul estic al NATO.

Reprezentanta specială a Statelor Unite pentru reconstrucţia economică a Ucrainei, Penny Pritzker, a declarat luni, 15 ianuarie, la Davos, că utilizarea activelor ruseşti îngheţate pentru a ajuta Kievul ar trebui să fie o „decizie colectivă a G7”.

Pritzker a făcut aceste afirmaţii în paralel cu reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveţia, unde războiul din Ucraina este pe ordinea de zi.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Pe 20 ianuarie se resetează TOATĂ lumea”

16:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

Ucraina vrea banii Rusiei

Ucraina le-a cerut aliaţilor săi occidentali să confişte cele 300 de miliarde de dolari de active ruseşti îngheţate din 2022 pentru a-i finanţa reconstrucţia.

Preşedintele Volodimir Zelenski, care se va adresa Forumului Economic Mondial marţi, a declarat, după o întâlnire la Berna cu președintele Elveţiei, Viola Amherd, că soarta activelor ruseşti este o „problemă urgentă”.

„Cred că există o speranţă enormă că activele suverane ale Rusiei vor deveni o sursă uşoară de finanţare”, a declarat Penny Pritzker la Casa Ucrainei, precizând că G7 le-a cerut miniştrilor săi să studieze o astfel de posibilitate.

Dar „totul este foarte complicat. Primul lucru de ştiut este că vor trebui implicaţi o mulţime de jurişti”, a spus reprezentanta americană. Ea a subliniat că Statele Unite nu vor face opinie separată, insistând că o astfel de măsură ar urma să fie o „decizie colectivă”.

„O muncă adevărată este în curs, un efort real şi o intenţie reală, dar suntem departe de o concluzie”, a spus Penny Pritzker.

Trimisul special al preşedintelui francez Emmanuel Macron pentru reconstrucţia Ucrainei, Pierre Heilbronn, a reamintit, în cadrul acestei conferinţe, că două treimi din cele 300 de miliarde de dolari sunt concentrate în Europa.

„Suntem foarte clari că ar trebui să existe o poziţie mai mult sau mai puţin comună a G7 în acest sens”, a declarat el.

Great conversation at 🇺🇦 House #Davos with 🇺🇲@SpecRepUkraine & @Danrunde. What we need is to act fast: 🇺🇦 recovery can’t wait and has already started. We need a change in narrative: with “hands, brains and grains”, opportunities in 🇺🇦 are endless. Looking forward to this week! pic.twitter.com/OQChvgOQci

— Pierre Heilbronn (@HeilbronnPierre) January 15, 2024

În decembrie, Comisia Europeană a propus celor 27 de ţări ale UE un plan în două etape pentru a utiliza veniturile generate de activele îngheţate ale Rusiei cu scopul de a finanţa parţial reconstrucţia Ucrainei.

Acest subiect dezbină statele membre UE, mai multe ţări exprimându-şi îngrijorarea cu privire la posibilul recurs al Rusiei şi riscul de a crea un precedent care ar putea nelinişti investitorii şi ar putea da naştere unei forme de instabilitate financiară.

Estonia: Europa are la dispoziție 3-5 ani să se pregătească!

Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei, consideră că Europa are la dispoziție între trei și cinci ani pentru a se pregăti de o posibilă amenințare militară din partea Rusiei pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.

Kallas a oferit un interviu pentru publicația The Times în care s-a referit la evaluarea serviciilor de informații estoniene, potrivit căreia Rusia, în cazul unui ipotetic armistițiu cu Ucraina, va avea nevoie de trei până la cinci ani pentru a relua amenințarea militară la granița statelor membre NATO din est.

„Serviciile noastre de informații estimează că vor fi între trei și cinci ani, iar acest lucru depinde foarte mult de modul în care ne gestionăm unitatea și ne menținem poziția în ceea ce privește Ucraina. Pentru că ceea ce vrea Rusia este o pauză, iar această pauză este pentru a-și aduna resursele și forța. Slăbiciunea îi provoacă pe agresori, așa că slăbiciunea provoacă Rusia”, a declarat Kallas.

Se cere o lovitură dură asupra Moscovei

Acesta este motivul pentru care, potrivit premierului estonian, Occidentul trebuie să își consolideze sprijinul militar pentru Ucraina, astfel încât aceasta să poată lansa o lovitură dură și să priveze Rusia de capacitatea de a-și amenința vecinii timp de mulți ani.

Ea consideră că, într-o perspectivă pe termen lung, NATO trebuie să adopte strategia de „descurajare” a Rusiei, urmând exemplul Războiului Rece, care prevede creșterea cheltuielilor de apărare ale fiecărui stat membru la cel puțin 2,5% din PIB.

„Rusia nu a pierdut niciodată ultimul război colonial. Am citit mult și am încercat să înțeleg cum putem rupe acest ciclu istoric. Iar elementul-cheie în acest sens este responsabilitatea.

Ei nu au fost niciodată trași la răspundere pentru crimele pe care le-au comis”, a subliniat Kallas.

Germania, pregătiri de război

Anterior, publicația Bild a relatat că a avut acces la un document secret al Bundeswehr-ului german – un scenariu de antrenament care prezintă o descriere pas cu pas a modului în care ar putea evolua un conflict militar între Rusia și NATO.

Acțiunile Rusiei și ale Occidentului sunt descrise lună de lună, culminând cu desfășurarea a sute de mii de soldați NATO și inevitabila izbucnire a războiului în vara anului 2025.

Jānis Sārts, director al Centrului de Excelență NATO pentru Comunicare Strategică, a remarcat pe Twitter că Bild are un scenariu de antrenament, care este întotdeauna o situație fictivă.