LIVE UPDATE. Războiul din Ucraina, ziua 542. Analiză NYT: aproape o jumătate de milion de victime în acest conflict!

Războiul din Ucraina a ajuns sâmbătă, 19 august 2023, în ziua cu numărul 542, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină.

Potrivit datelor colectate de cotidianul The New York Times, aproape 500.000 de militari ucraineni şi ruşi au fost ucişi sau răniţi în acest conflict.

Analiza NYT: rușii mor pe capete în Ucraina

Conform oficialilor citaţi, care au preferat să rămână anonimi, armata rusă are aproape 300.000 de victime – 120.000 de militari morţi şi 170.000-180.000 de răniţi. În același timp, aproximativ 70.000 de militari ucraineni au fost ucişi în confruntări, iar între 100.000 şi 120.000 au fost răniţi.

VIDEO AUR cere în Camera Deputaților „constatarea încetării mandatului de președinte al lui Iohannis”. Suciu (PSD): Nu există consens asupra propunerii

13:13

POLITICĂ Calendarul alegerilor prezidențiale. Guvernul ar putea lua o decizie pe 8 ianuarie/ Surse liberale: primul tur, la finalul lunii martie

13:09

Datele sunt greu de estimat, întrucât Moscova este suspectată că anunţă de obicei mai puţine victime decât numărul real, iar Kievul nu publică deloc cifre.

Potrivit experţilor militari, Ucraina are aproximativ 500.000 de militari – personal activ, rezervişti şi unităţi paramilitare. În schimb, Rusia are 1.330.000 de militari activi, rezervişti şi membri ai unităţilor paramilitare. Însă, trebuie precizat că trupele Moscovei nu au fost în totalitate mobilizate pentru invadarea țării vecine.

În privinţa victimelor civile, potrivit celui mai recent raport al Misiunii de Monitorizare a ONU, în războiul din Ucraina au fost ucişi cel puţin 9.177 de oameni, inclusiv peste 500 de copii. Alţi 15.993 de civili au fost răniţi în confruntări, potrivit datelor din iulie.

Bilanţul victimelor probabil este mult mai mare întrucât nu sunt date exacte din toate zonele beligerante.

Iranul a furnizat Rusiei peste 600 de drone ,„kamikaze” Rusiei

Din 2022, Iranul a furnizat Rusiei muniţie şi drone pentru a le folosi pe frontul din Ucraina. Vorbim în special despre dronele Shahed 131 şi Shahed 136.

Regimul teocratic de la Teheran speră că, astfel, îl va răzbuna pe generalul Qasem Soleimani, ucis de o dronă MQ-9 Reaper la ordinele fostului preşedinte american Donald Trump. În primele zile ale anului 2020, Qasem Soleimani, general-maior şi comandantul Forţelor Al-Quds, a fost ucis cu o lovitură precisă de dronă (MQ-9 Reaper).

Generalul, considerat a doua cea mai puternică persoană din Iran după Ayatollahul Khamenei, liderul suprem al ţării, a fost ucis, împreună cu alte 10 persoane care îl însoţeau.

Deşi Iranul a ripostat cu câteva atacuri asupra bazelor americane din Irak, rezultând 110 militari răniţi, administraţia Trump a făcut un pas înapoi şi a ezitat să bombardeze Iranul printr-o operaţiune de amploare.

Pentagonul a transmis că Soleimani şi trupele sale erau „responsabile pentru moartea a sute de americani şi rănirea a altor mii”.

Dronele furnizate Rusiei în bombardarea Ucrainei complică situaţia pentru guvernul de la Kiev, susţinut de Statele Unite. Institutul pentru Studierea Războiului a evaluat că dronele sunt operate de Corpul Gărzii Revoluţionare Islamice.

La 3 noiembrie 2022, Ucraina a avertizat Iranul să se aştepte la un răspuns „absolut nemilos” dacă va continua să furnizeze arme Rusiei. Astfel, la 24 noiembrie, forţele ucrainene au ucis mai mulți consilieri militari iranieni în Crimeea şi au transmis că iranienii care operează pe teritoriul ucrainean vor fi în continuare vizaţi.

Se pare că Rusia vrea să construiască o nouă fabrică de armament, la peste 1000 de km est de Moscova, în regiunea Tatarstan, şi să crească producţia de drone până la 6.000 de unități, totul până în vara anului 2025.

Oficiali guvernamentali britanici şi jurnalişti, sancționați de Moscova

Administraţia de la Moscova a anunţat sancţiuni împotriva procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI), Karim Khan, precum şi contra unor membri ai Guvernului şi jurnalişti britanici, informează cotidianul Le Monde.

„Acţiunile sunt reacţii faţă de sprijinul militar acordat Ucrainei de Marea Britanie şi faţă de aplicarea în mod agresiv a unei politici antiruse ostile”, a comunicat Ministerul rus de Externe.

Procurorul CPI Karim Khan a emis în martie un mandat de arestare pe numele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin.

Conform agenţiei Interfax, 54 de cetăţeni britanici au fost adăugaţi pe lista persoanelor sancţionate de Rusia. Au fost sancţionaţi oficiali guvernamentali britanici, printre care se numără Lucy Frazer, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii, Presei şi Sportului, şi adjunctul ministrului Apărării, Annabel Goldie.

De asemenea, sunt vizaţi de sancţiuni numeroşi jurnalişti britanici.