LIVE UPDATE | Ziua 575 de război: Polonia întoarce armele împotriva Ucrainei: decizie ȘOC luată de Varșovia! / Dispute aprinse la ONU

Războiul din Ucraina intră de joi, 21 septembrie, în ziua cu numărul 575. GÂNDUL vă prezintă cele mai importante evenimente din țara vecină, cu care România are cea mai lungă graniță de pe flancul estic al NATO.

Se poate spune că s-a rupt lanțul de iubire între Polonia și Ucraina. De unde erau printre cei mai fermi apărători ai cauzei Kievului, leșii au decis să nu le mai livreze deloc arme, din cauza disputelor apărute pe tema cerealelor ucrainene.

„Nu mai transferăm niciun fel de arme în Ucraina”

Miercuri seară, într-o intervenție surprinzătoare la televiziunea națională, premierul Mateusz Morawiecki a anunțat că Polonia nu mai aprovizionează Ucraina cu arme. Afirmațiile sale ilustrează tensiunile tot mai mari dintre cele două state.

VIDEO AUR cere în Camera Deputaților „constatarea încetării mandatului de președinte al lui Iohannis”. Suciu (PSD): Nu există consens asupra propunerii

13:13

POLITICĂ Calendarul alegerilor prezidențiale. Guvernul ar putea lua o decizie pe 8 ianuarie/ Surse liberale: primul tur, la finalul lunii martie

13:09

„Nu mai transferăm niciun fel de arme în Ucraina. Ne concentrăm în principal pe modernizarea şi înarmarea rapidă a armatei poloneze astfel încât aceasta să devină una dintre cele mai puternice armate terestre din Europa… şi asta într-un timp foarte scurt” – premierul polonez Mateusz Morawiecki

El a mai precizat că hubul militar situat în oraşul Rzeszow, în sud-estul ţării, prin care trec echipamente occidentale cu destinaţia Ucraina, funcţionează normal. Deocamdată, notează Polsat News.

Anunţul său a fost făcut la câteva ore după convocarea „de urgenţă” a ambasadorului ucrainean. Varșovia a protestat în fața acestuia faţă de comentariile făcute de Volodimir Zelenski la ONU. Acesta declarase că „unele ţări se pretind solidare cu Ucraina sprijinind indirect Rusia”.

Viceministrul polon de Externe, cel care l-a primit pe diplomatul ucrainean, a denunţat această „teză falsă şi mai ales nejustificată în ceea ce priveşte Polonia, care sprijină Ucraina încă din primele zile ale războiului”.

Decizia Bruxellesului cu privire la încetarea interdicţiei aplicate importurilor de cereale ucrainene în cinci state din UE a inflamat spiritele, provocând embargouri unilaterale impuse de Polonia, Slovacia și Ungaria. La toate acestea, Kievul a răspuns anunţând că va depune plângere la Organizaţia Mondială a Comerţului.

Ca răspuns, premierul polonez a avertizat miercuri că va extinde lista produselor ucrainene interzise la import.

„A face presiuni asupra Poloniei în forurile multilaterale sau a trimite plângeri la tribunalele internaţionale nu sunt metode adecvate pentru soluţionarea diferendelor dintre ţările noastre”, a reacționat Varșovia. „Facem apel la prietenii noştri polonezi să lase emoţia deoparte”, a răspuns Kievul.

Pe de altă parte, trebuie spus că și ucrainenii sunt deranjați din cauza unor afirmații făcute de președintele Poloniei, Andrzej Duda, la New York, în cursul unei întâlniri cu presa occidentală. Duda a comparat Ucraina cu un om care se îneacă în mare riscând să-l tragă la fund şi să-l înece chiar pe cel care încearcă să-l salveze (Polonia, în cazul de față).

Contre Zelenski – Lavrov la New York

Volodimir Zelenski şi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, s-au angajat într-un schimb de replici la distanţă în faţa Consiliului de Securitate al ONU.

Dialogul celor doi a fost legat de dreptul de veto al Moscovei. În opinia Kievului, acest drept de veto avut de Rusia „blochează” orice reglementare a conflictului din Ucraina.

„Este imposibil de oprit acest război pentru că toate eforturile se confruntă cu vetoul agresorului sau al celor care îl susţin pe agresor”, a declarat Volodimir Zelenski într-un discurs în faţa Consiliului de Securitate, ținut în prezenţa ambasadorului Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia.

Şeful statului ucrainean, îmbrăcat în deja binecunoscuta ţinută verde kaki, a cerut Naţiunilor Unite să-i retragă Rusiei dreptul de veto în Consiliul de Securitate.

După ce preşedintele ucrainean a părăsit Consiliul, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a intrat în sala unde tocmai vorbise omologul său american, Antony Blinken.

Serghei Lavrov, care a fost multă vreme ambasadorul Rusiei la Naţiunile Unite, a replicat că dreptul de veto este un instrument juridic „legitim” conferit celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate (Statele Unite, China, Rusia, Marea Britanie şi Franţa).

„Folosirea dreptului de veto este un instrument absolut legitim stipulat în Carta Naţiunilor Unite, cu obiectivul de a preveni luarea unor decizii care conduc la destrămarea ONU” – Serghei Lavrov

Apoi, pentru aproximativ 20 de minute, el s-a angajat într-o critică violentă a regimului de la Kiev, pe care l-a acuzat, încă o dată, că a promulgat legi „rasiste” împotriva milioanelor de etnici ruşi din Ucraina.

Expert ONU critică decizia SUA cu privire la Ucraina

Un expert al ONU a îndemnat Statele Unite să-şi reexamineze decizia de a livra Ucrainei muniţie cu dispersie (cluster), atenţionând că aceasta poate continua să pună în pericol populaţia civilă chiar şi după zeci de ani de la încheierea conflictului.

Alice Jill Edwards, raportor special al ONU, subliniază într-o scrisoare deschisă că „muniţia cu dispersie răneşte grav şi aleator civilii atât în momentul utilizării sale, cât şi post-conflict şi nu ar trebui folosită”.

„Îndemn respectuos Guvernul SUA să reexamineze decizia de a transfera muniţie cu dispersie şi să oprească toate planurile de implementare a unei astfel de decizii”, a scris Edwards, raportor special pentru tortură şi alte tratament crude, inumane sau degradante.

Scrisoarea a apărut la câteva zile după ce oficiali americani au indicat că Administraţia Biden a aprobat transferul în Ucraina de rachete dotate cu muniţie cu dispersie.

Muniţiile cu dispersie, care răspândesc într-o zonă largă proiectile de mici dimensiuni capabile să provoace decese şi o lungă perioadă după încheierea conflictului, sunt interzise în peste 100 de ţări din lume, mai puţin în Rusia, Ucraina şi SUA, după cum scrie Reuters.

„Femeile, copiii şi vârstnicii au cele mai mari şanse să fie ucişi în astfel de atacuri împotriva civililor”, a notat raportorul ONU.