Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 4 octombrie 2023, în ziua cu numărul 588. GÂNDUL vă prezintă cele mai importante evenimente din țara vecină, cu care România are cea mai lungă graniță de pe flancul estic al NATO.
Un înalt oficial militar al NATO a avertizat că „fundul sacului” este acum vizibil când vine vorba de livrări de muniție pentru Ucraina din partea națiunilor occidentale.
Amiralul Rob Bauer, președintele Comitetului militar al Alianței Nord-Atlantice, a declarat în cadrul Forumului de securitate de la Varșovia că țările occidentale trebuie să crească stocurile militare, potrivit BBC.
În context, el a că mai multe state membre NATO au trimis provizii militare la Kiev deși depozitele lor s-au înjumătățit. „Se vede fundul sacului” în ceea ce privește ajutorul militar oferit Ucrainei, afirmă Bauer.
De asemenea, reprezentantul Marii Britanii la această întâlnire din Polonia, James Heappey, a spus că aprovizionările occidentale „sunt subțiri” și le-a cerut membrilor NATO să respecte prevederea privind alocarea a 2% din PIB-ul lor pentru apărare.
„Trebuie să ținem Ucraina în luptă în această seară și mâine și a doua zi și tot așa”, a precizat Heappey.
Între timp, Rusia continuă să bombardeze masiv în estul Ucrainei. O persoană a murit și alte șapte au fost rănite în urma tirurilor rusești care au vizat regiunea Herson.
SUA vor fi în măsură să continue „câteva luni” asistenţa militară pentru Ucraina, în cazul în care Congresul nu deblochează finanţarea, a declarat un purtător de cuvânt al Casei Albe.
Purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională, John Kirby, a indicat că durata exactă a ajutorului oferit Kievului va depinde de nevoile armatei ucrainene şi de ceea ce se întâmplă „pe câmpul de luptă”, având în vedere că se apropie iarna.
Preşedintele Joe Biden a avut o teleconferinţă cu mai mulţi lideri ai ţărilor aliate SUA pentru „a coordona continuarea ajutorului oferit Ucrainei”, a anunţat Casa Albă într-un comunicat.
Partidul Republican, care controlează Camera Reprezentanţilor, „trebuie să-şi respecte cuvântul şi să asigure votarea ajutorului necesar Ucrainei pentru ca ea să se poată apăra. Suntem «naţiunea indispensabilă», să ne comportăm ca atare!”, a scris pe reţeaua socială X Joe Biden.
SUA conduc coaliţia occidentală care sprijină Ucraina şi sunt principalul furnizor de arme al Kievului.
Pe de altă parte, președintele României, Klaus Iohannis, a participat și el la consultările politice organizate de Biden cu lideri internaționali din state membre UE, NATO și G7. Șeful statului a solicitat mai multe echipamente pentru apărarea antiaeriană pe flancul estic al NATO.
„Consultările se înscriu în seria eforturilor aliate și transatlantice de coordonare și vin în completarea discuțiilor care au avut loc anterior, în format similar, în contextul războiului de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei. Această nouă rundă de consultări a avut loc în contextul evoluțiilor recente din teatrul de război din Ucraina, inclusiv al atacurilor asupra infrastructurii civile din apropierea României.
Liderii au analizat măsurile care trebuie luate pentru a continua, în mod eficient, sprijinul pentru Ucraina, precum și pentru a determina Rusia să înceteze războiul și acțiunile sale ilegale și iresponsabile.
Discuțiile s-au axat, de asemenea, pe asigurarea securității alimentare și a lanțurilor critice de aprovizionare”, a anunțat Administrația Prezidențială.
Președintele Klaus Iohannis le-a solicitat liderilor să sporească numărul de echipamente pentru detectarea și interceptarea dronelor, precum și pentru o apărare aeriană mai puternică.
„În cadrul discuției cu ceilalți liderii, președintele Iohannis a accentuat că Rusia trebuie să înceteze atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în imediata proximitate a României, care sunt crime de război, care au drept scop distrugerea depozitelor de cereale și infrastructura critică de aprovizionare, afectând și transportul pe Dunăre.
Președintele României a prezentat liniile de acțiune întreprinse până acum la nivel național și aliat, prin întărirea măsurilor de supraveghere, creșterea vigilenței, monitorizare și poliție aeriană în regiunea Mării Negre și a mulțumit NATO, precum și Statelor Unite ale Americii și altor aliați pentru ajutorul oferit în acest sens
Totodată, a solicitat liderilor prezenți intensificarea eforturilor pentru asigurarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic și la Marea Neagră, în mod mai eficient și mai bine calibrat la actuala situație de securitate. Astfel, președintele a subliniat că, în acest moment, sunt necesare capabilități sporite pentru detectarea și interceptarea dronelor, precum și pentru o apărare aeriană mai puternică, în conformitate cu deciziile de la Summitul de la Vilnius”, a transmis Administrația Prezidențială.