Aproximativ 7,3 milioane de ucraineni au intrat în România în primii doi ani de război
Aproximativ 7,3 milioane de cetăţeni ucraineni au intrat în România în ultimii doi ani, în contextul războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, transmite Agerpres.
Începând cu data de 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict) şi până la data de 9 februarie 2024, ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 7.292.211 cetăţeni ucraineni, a anunţat sâmbătă dimineaţa Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, într-un comunicat transmis AGERPRES.
În ultima săptămână (4 – 9 februarie), în România au intrat peste 38.000 de cetăţeni ucraineni: pe 4 februarie – 6.513, pe 5 februarie – 6.138, pe 6 februarie – 6.065, pe 7 februarie – 6.841, pe 8 februarie – 6.237, pe 9 februarie – 6.933.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne, în prezent, gradul de ocupare a centrelor de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări este de 29,1%.
Niciun cetăţean ucrainean nu a depus cerere de azil, în ţara noastră, în ultimele 24 de ore, a precizat MAI.
12:00
Şeful NATO îi cheamă pe europeni să mărească producţia de arme
Secretarul general al NATO i-a chemat pe europeni să-şi mărească producţia de arme pentru a creşte livrările către Ucraina şi preveni o confruntare cu Moscova „care ar putea dura zeci de ani”, într-un interviu acordat sâmbătă presei germane şi citat de France Presse. (GÂNDUL a relatat pe larg despre acest subiect aici…)
La mai puţin de o săptămână înainte de reuniunea miniştrilor apărării din NATO la Bruxelles pe 15-16 februarie, Jens Stoltenberg a insistat că „trebuie să ne reconstruim şi să dezvoltăm mai rapid baza industrială, pentru a creşte livrările către Ucraina şi a reconstitui propriile stocuri”.
„Aceasta înseamnă trecerea de la producţia lentă în timp de pace la producţia rapidă de perioadă de conflict”, a declarat Stoltenberg ziarului duminical german Welt am Sonntag, scrie Agerpres.
„Nu există nicio ameninţare militară iminentă împotriva unui aliat” din NATO. „În acelaşi timp, Kremlinul rosteşte în mod regulat ameninţări la adresa unor ţări NATO”, a remarcat Stoltenberg.
10:59
Şapte morţi, inclusiv trei copii, într-un atac rusesc cu dronă asupra oraşului Harkov (guvernator regional)
Un atac rusesc cu dronă a ucis şapte civili, inclusiv trei copii, în oraşul Harkov din estul Ucrainei, a anunţat sâmbătă guvernatorul regional Oleh Sînehubov, citat de Reuters şi France Presse.
Sînehubov a spus că forţele ruse au atacat oraşul Harkov cu drone Shaded vineri noapte.
„În urma loviturilor (aeriene n.r.), şapte persoane au murit, printre care trei copii: de şapte, patru ani şi un copil de aproximativ şase luni”, a scris el pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Dronele, Shaded de fabricaţie iraniană, „au lovit o benzinărie şi au provocat o scurgere de combustibil în flăcări, ceea ce a condus la incendiul a 14 case private”, a declarat la rândul său primarul oraşului, Igor Terehov, citat de AFP, adăugând că incendiul a cuprins un larg perimetru şi a dus la evacuarea a aproximativ cincizeci de persoane.
„La ora 6.00, lupta pentru stingerea flăcărilor continua, 14 case (au fost) distruse”, a anunţat şeful poliţiei din Harkov Volodîmîr Timociko, citat de ziarul Suspilne.
Atacul de sâmbătă vine după o serie de lovituri nocturne la Harkov şi mai la est, în localitatea Veliki Burluk.
Guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Sînehubov, a declarat anterior că zone civile au fost lovite în ambele localităţi, inclusiv o cafenea din Veliki Burluk.
07:21
Noul comandant al armatei lui Zelenski are reputaţia de ”măcelar” (Politico)
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vrut să dea o nouă viaţă armatei sale prin numirea generalului Oleksandr Sîrski în funcţia de comandant-şef, dar mulţi dintre militari au reacţionat cu disperare: „Sîrski ne va ucide pe toţi”, a declarat un soldat, sub protecţia anonimatului, relatează POLITICO, citat de News.ro.
Prin înlocuirea generalului său de top, fostul comandant Valeri Zalujni, preşedintele Ucrainei va trebui să îşi asume întreaga responsabilitate în cazul în care războiul va merge prost.
În vârstă de 58 de ani, Sîrski, care până joi a fost comandantul forţelor terestre ale Ucrainei, are reputaţia unui general dur, în stil sovietic, care îşi pune oamenii în pericol pentru a-şi atinge obiectivele militare, a declarat o persoană care cunoaşte stilul de operare al lui Sîrski. Acest lucru a fost evidenţiat de faptul că Sîrski a supervizat anul trecut apărarea tenace, timp de nouă luni, a oraşului Bahmut, unde trupele ucrainene au suferit pierderi grele împotriva „valurilor de carne” neîncetate reprezentate de atacatorii ruşi până când au fost nevoite să abandoneze oraşul din estul ţării. Această tactică i-a adus generalul Sîrski porecla macabră de „Măcelarul”.
Oleksandr Sîrski / Sursa foto: Twitter
La aflarea veştii numirii sale, un soldat ucrainean a postat pe X un mesaj într-un grup de chat al veteranilor luptei de la Bahmut: „Suntem cu toţii terminaţi”.
Un alt ofiţer a postat pe X că stilul de conducere al lui Sîrski „este falimentar, prezenţa sa sau ordinele care vin în numele său sunt demoralizatoare, iar el subminează încrederea în comandament în general. Faptul că urmăreşte neîncetat câştiguri tactice epuizează constant resursele noastre umane valoroase, ceea ce duce la progrese tactice precum capturarea unor şiruri de copaci sau a unor sate mici, fără a avea în vedere niciun obiectiv operaţional”, acuză ofiţerul.
Preşedintele Biden şi cancelarul Scholz fac lobby pentru Ucraina în Congresul american
Preşedintele american Joe Biden şi cancelarul german Olaf Scholz au încercat să convingă Congresul SUA să deblocheze în cele din urmă un nou ajutor financiar pentru Ucraina, dar nu există niciun semnal că vor fi ascultaţi, transmite AFP.
„Incapacitatea Congresului Statelor Unite de a ajuta Ucraina este aproape o neglijenţă criminală. Este un scandal”, a criticat preşedintele Biden, care de luni de zile cere un ajutor suplimentar de 60 de miliarde de dolari pentru a relua asistenţa militară, întreruptă la sfârşitul lunii decembrie.
„Să sperăm că (parlamentarii) vă urmăresc şi decid să acorde sprijinul necesar, pentru că fără ajutorul Statelor Unite şi al statelor europene, Ucraina nu ar avea nicio şansă să se apere”, a adăugat invitatul său, pe care preşedintele american l-a primit în Birou Oval.
Cancelarul german a profitat de scurta sa declaraţie în faţa presei pentru a denunţa interviul „ridicol” acordat de preşedintele rus Vladimir Putin jurnalistului conservator american Tucker Carlson, apropiat de Donald Trump, şi difuzat joi.
Joi seară, cancelarul Olaf Scholz s-a întâlnit cu mai mulţi senatori democraţi şi republicani, cărora le-a cerut să susţină Kievul.
Această vizită bilaterală, a treia de la preluarea mandatului în decembrie 2021, are loc în timp ce administraţia preşedintelui Joe Biden, în campanie pentru realegere, şi opoziţia republicană din Congres negociază de luni de zile un text care să includă noi fonduri pentru Ucraina, dar şi pentru Israel.
Senatul american a făcut joi un mic pas spre eliberarea acestui ajutor, dar viitorul acestuia rămâne foarte incert, din cauza rezistenţei aleşilor care îl susţin pe Donald Trump din Camera Reprezentanţilor.
Între timp, cancelarul german se prezintă drept un campion al ajutorului acordat Ucrainei. A dublat practic bugetul pentru ajutorul militar la peste şapte miliarde de euro anul acesta şi continuă să îşi îndemne partenerii europeni să îşi mărească asistenţa, subliniind că Germania – al doilea contributor în valoare absolută după SUA – nu poate duce totul pe umerii ei.
