Prima pagină » Război în Ucraina » O mare țară europeană se pregătește pentru războiul cu Rusia. Opoziția a votat pentru ARMATA OBLIGATORIE

O mare țară europeană se pregătește pentru războiul cu Rusia. Opoziția a votat pentru ARMATA OBLIGATORIE

O mare țară europeană se pregătește pentru războiul cu Rusia. Opoziția a votat pentru ARMATA OBLIGATORIE
Bundeswehr, Facebook

Conservatorii germani au votat pe 7 mai în favoarea restabilirii serviciului militar obligatoriu. Țara își propune să-și mărească armata în urma invaziei rusești a Ucrainei și teama că Kremlinul nu se va opri acolo. 

Alianța CDU-CSU, în prezent cel mai mare partid de opoziție din Germania, a aprobat o moțiune propusă de aripa sa de tineret la o conferință a partidului. Conservatorii s-au angajat deja să introducă un an de serviciu comunitar obligatoriu pentru tineri. Tinerii ar putea avea la alegere să facă armată sau să lucreze în societatea civilă.

Armata ar putea deveni obligatorie în Germania

Cu toate acestea, aripa de tineret a argumentat că implementarea măsurii ar dura prea mult și a propus o perioadă de serviciu obligatoriu pentru un număr limitat de persoane ca soluție temporară. Conform rezoluției, armata germană, cunoscută sub numele de Bundeswehr , și-ar crește numărul rezerviștilor cu un procentaj semnificativ.

Propunerea a fost aprobată cu o „majoritate largă” la o conferință a partidului pe 7 mai, a scris pe platforma de socializare X politicianul conservator Serap Guler. Johannes Winkel, președintele aripii de tineret a conservatorilor, a declarat: „Nu trebuie să continuăm să lăsăm apărarea democrației noastre la cheremul speranței”.

El a spus că serviciul militar obligatoriu este o „opțiune realistă pe termen scurt”. În România, liderii politici afirmă că reintroducerea serviciului militar obligatoriu, suspendat din 2007, nu este în plan.  

Germania se pregătește în mod vizibil pentru un război de lungă durată cu Rusia

Germania a suspendat serviciul militar obligatoriu în 2011. Dar din 2022-2023, avansarea trupelor rusești în Ucraina și penuria de muniție și de personal militar au reaprins dezbaterea cu privire la reintroducerea serviciului militar obligatoriu și creșterea producției industriale de armament. Tinerii apți fizic, și bărbați și femei din toată Europa, ar putea fi obligați să facă instruire militară pentru apărare în toate statele membre NATO și UE.

Atragerea voluntarilor cu pachete salariale atractive este o măsură de moment pentru ca oficialii să crească numărul trupelor. În ciuda unei campanii de recrutare susținute, Bundeswehr a crescut cu doar 18.802 de noi membri în 2023, cu 27 mai mult decât în 2022. Aparent, și social-democrații germani sunt de acord să se reintroducă serviciul militar obligatoriu.  Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, spune că „europenii ar trebui să se pregătească pentru noile realități”.

Daniel Guenther, premierul conservator al statului nordic Schleswig-Holstein, a fost printre cei care au votat pentru rezoluție. El a spus:Serviciul militar obligatoriu ar fi „un semn vizibil pentru Rusia și alții” că Germania este serios pregătită să se apere”. 

Kremlinul neagă că dorește un război direct cu NATO, dar plănuiește un război hibrid împotriva Europei

Rusia plănuieşte acte violente de sabotaj pe întreg continentul  este avertismetul lansat de către Agenţiile europene de informaţii, informează Financial Times. 

Rusia a început deja să pregătească în mod mai activ atentate cu bombă disimulate, atacuri cu incendiere şi distrugeri ale infrastructurii pe teritoriul european, direct şi prin intermediari, fără prea multă preocupare aparentă privnd eventuale victime civile, cred oficialii serviciilor de informaţii.

În timp ce agenţii Kremlinului au o istorie îndelungată a unor astfel de operaţiuni – şi au lansat atacuri sporadice în Europa în ultimii ani – se acumulează dovezi ale unor acţiuni mai agresive şi mai eficiente.

 

Citește și: România se pregătește să reintroducă discret „ARMATA OBLIGATORIE”, deși 58% dintre români se opun

 

Autor
Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan ... vezi toate articolele

Citește și