Război în Ucraina, ziua 721: Navă de război rusească, scufundată în Marea Neagră/Kievul, pe cale să exporte toate cerealele din recolta pe 2023

Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 14 februarie 2024, în ziua cu numărul 721. GÂNDUL vă prezintă cele mai importante evenimente din țara vecină, cu care România are cea mai lungă graniță de pe flancul estic al NATO.

O navă de război a rușilor a fost distrusă în Marea Neagră, în apropiere de Crimeea, au anunțat reprezentanții armatei ucrainene. Atacul a avut loc miercuri, la primele ore ale dimineții. Ucrainenii au folosit drone, potrivit Sky News.

„Caesar Kunikov”, atacată cu drone

Nava „Caesar Kunikov a fost atacată miercuri de drone navale lansate de ucraineni.

Serviciul de Informații Militare din Ucraina (GUR) a anunțat că unitatea sa de operațiuni speciale „Grupul 13” a scufundat vaporul rușilor.

„La momentul atacului, nava se afla în apele teritoriale ale Ucrainei, lângă Alupka. Peștelui de la Marea Neagră îi place cu siguranță salata Caesar”, a confirmat Ministerul ucrainean al Apărării pe X.

Ucrainenii au prezentat imagini despre care susțin că arată momentul impactului. Rușii nu au comentat informațiile.

Ucraina nu are o flotă puternică, dar a reușit să reziste rușilor folosind drone înarmate și rachete Neptun.

Câte tone de cereale a exportat Ucraina

În altă ordine de idei, Ucraina este pe cale să exporte toate cerealele din recolta sa din 2023, în ciuda atacurilor rusești asupra porturilor și a infrastructurii maritime, potrivit Biroului de Afaceri externe al Marii Britanii. Totuși, situația exporturilor din Marea Neagră rămâne fragilă, avertizează ONU.

Ucraina a recoltat aproximativ 80 de milioane de tone de cereale și semințe în 2023, având un excedent care poate fi exportat de aproximativ 50 de milioane de tone în sezonul 2023/24 iulie-iunie, a anunțat Executivul de la Kiev, citat de Reuters.

Exporturile de cereale ucrainene au ajuns la 25,2 milioane de tone (cifră atinsă la 9 februarie 2024), a anunțat APK-Inform. Oficialii guvernului britanic consideră că, dacă Ucraina continuă să livreze 6 milioane de tone pe lună, pe uscat și pe mare, va exporta toată recolta până în mai.

Navele care pleacă din Ucraina utilizează un coridor de transport maritim aflat lângă coasta de vest a Mării Negre, pentru a evita atacurile rusești. Totuși, ONU avertizează că exporturile ucrainene pot fi afectate și de criza din Marea Roșie. O treime din exporturile Ucrainei merg în China, iar atacurile militanților Houthi din Yemen asupra navelor comerciale au pus în pericol comerțul mondial.

Estonia acuză Moscova

Şefa guvernului eston, Kaja Kallas, a denunţat „tactica obişnuită de intimidare a Rusiei”, după ce Moscova a emis o notificare de urmărire pe numele premierului de la Tallin și a altor oficiali estoni.

Kremlinul motivează emiterea notificărilor de urmărire acuzând responsabilii baltici şi polonezi de ostilitate faţă de Rusia, din cauza unei viziuni diferite asupra istoriei relaţiilor lor.

„Acţiunea Federaţiei Ruse nu este surprinzătoare, întrucât este tactica ei obişnuită de intimidare”, a denunţat Kaja Kallas într-un comunicat, promiţând că va continua să sprijine Ucraina devastată de război şi să lupte împotriva „propagandei ruse”.

„Nu voi tăcea, voi continua să sprijin cu forţă Ucraina şi mă voi pronunţa în favoarea consolidării apărării europene”, a spus ea.

Ţările baltice, membre ale UE şi NATO, se tem de ambiţiile militare ale Kremlinului şi consideră că URSS le-a ocupat, în timp ce Moscova se vede ca eliberator şi judecă orice altă abordare drept „falsificare a Istoriei”, o infracţiune în Rusia.

Kaja Kallas şi alţi oficiali baltici şi polonezi sunt urmăriţi penal pentru „distrugerea de monumente ale soldaţilor sovietici”, a declarat marţi, 13 februarie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

„Crimele împotriva memoriei eliberatorilor lumii contra nazismului şi fascismului trebuie pedepsite. Şi acesta este doar începutul”, a adăugat ea.

În ultimii ani, mai multe dintre aceste monumente moştenite de la URSS după cel de-Al Doilea Război Mondial au fost demolate în ţările baltice şi în Polonia, în semn de respingere a perioadei sovietice.

O minoritate rusă trăieşte în Estonia, Letonia şi Lituania, trei foste republici sovietice în prezent membre ale UE şi NATO şi care au relaţii tensionate cu Moscova.

Cine e pe „lista neagră” a Kremlinului

Agenţia oficială de presă rusă TASS adaugă că lista de persoane urmărite a Ministerului Afacerilor Interne de la Moscova îi include pe prim-ministrul eston Kaja Kallas, secretarul de stat Taimar Peterkop şi ministrul lituanian al Culturii, Simonas Kairys.

Kallas este „urmărită în temeiul unui articol din Codul Penal”, potrivit comunicatului ministerului de resort, care nu indică un articol anume.

În vara lui 2022, politicianul a anunţat că toate monumentele sovietice vor fi strânse „din spaţiul public din Estonia”.

Taimar Peterkop, secretar de stat în Estonia, este de asemenea trecut pe lista de persoane date în urmărire. Nu a fost oferit un motiv anume.

Pe lângă politicienii estoni, oficiali guvernamentali din alte ţări baltice se află de asemenea pe lista de persoane urmărite a Ministerului de Interne rus. Este cazul în special al ministrului lituanian al Culturii, Simonas Kairys.

Preşedintele rus Vladimir Putin a numit demolarea monumentelor drept „aroganţă” şi a avertizat asupra consecinţelor.