10:52
Atacuri în valuri ale Rusiei pe mai multe fronturi. Ucraina respinge ofensiva rusă din Novopavlivka
Forțele ucrainene au respins 21 de atacuri pe frontul Novopavlivka din Donețk în ultima zi, a anunțat statul major de la Kiev.
Un motiv de îngrijorare deosebit este așezarea Novomykhailivka, la 50 de kilometri sud-vest de Avdiivka, unde trupele terestre și avioanele rusești și-au concentrat cea mai mare parte a eforturilor, încercând în mod repetat să spargă apărarea ucraineană.
Se crede că forțele rusești controlează până la 50% din această așezare, a raportat think tank-ul Institute for the Study of War.
„În total, inamicul a efectuat patru rachete… 52 de lovituri aeriene și 43 de bombardamente… asupra pozițiilor trupelor și așezărilor noastre”, a declarat statul major ucrainean în raportul său zilnic, potrivit The Telegraph.
10:50
„Cercul intim” al lui Putin „nu crede că Ucraina” se află în spatele atacului de la Moscova
Aliații apropiați ai lui Vladimir Putin refuză să creadă afirmația acestuia potrivit căreia Ucraina a fost implicată în atacul terorist de săptămâna trecută de la Moscova, soldat cu cel puțin 139 de morți.
Oficialii de la Kremlin au fost șocați de eșecul serviciilor de securitate de a preveni masacrul de vineri, când patru bărbați au deschis focul asupra spectatorilor de la concertul de la Crocus City Hall din afara Moscovei, a relatat Bloomberg, citând patru persoane cu legături apropiate Kremlinului. Aproape nimeni din elita politică sau de afaceri a Rusiei nu crede că Ucraina se află în spatele atacului.
Potrivit unei surse, Putin a fost prezent la discuții în care oficialii au fost de acord că nu există nicio legătură cu Kievul, dar președintele rămâne totuși hotărât să folosească tragedia pentru a încerca să îi adune pe ruși în spatele războiului din Ucraina.
Ucraina a negat categoric orice implicare, în timp ce grupul militant Statul Islamic a revendicat responsabilitatea – revendicare susținută de serviciile secrete americane.
09:07
Putin, contrazis chiar de „prietenul dictator” din Belarus: Suspecții de la atentatul din Moscova au încercat să fugă în Belarus
Președintele Belarus, citat de agenția de presă oficială Belta, a declarat că teroriștii implicați în atacul de la sala de concerte de lângă Moscova au încercat să fugă mai întâi în Belarus.
„Nu au putut intra în Belarus. Au văzut asta, așa că și-au schimbat traseul și s-au îndreptat spre granița ruso-ucraineană”, a declarat Lukașenko, conform unui comunicat de presă al președinției de la Minsk.
Lukașenko a relatat că au existat coordonări strânse între Belarus și Rusia pentru a monitoriza mișcările suspecte. „De îndată ce serviciile de informații le-au raportat că mașina cu teroriști se îndreaptă spre Briansk, s-a ajuns la un acord ca Belarus să își blocheze partea de graniță, iar rușii vor acționa de cealaltă parte a frontierei”, a adăugat liderul belarus.
În plus, Lukașenko a subliniat că a fost o comunicare strânsă între el și președintele rus Vladimir Putin în timpul crizei. „M-am întrebat (pe Putin): Mai ai nevoie de ceva? Nu, totul e în ordine, mi-a răspuns el. M-a întrebat doar: Mă poți ajuta închizând frontiera? Vom face totul. Acesta a fost dialogul”, a relatat Aleksandr Lukașenko.
Comentariile lui Lukașenko intervin după ce Putin a sugerat că atacatorilor li s-a pregătit o „fereastră” de trecere la frontiera ruso-ucraineană. Cu toate acestea, frontiera dintre cele două țări este foarte dificil de traversat, având în vedere câmpurile minate și punctele de control extinse.
În contextul acestor evenimente, șeful FSB și secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei au acuzat Ucraina și Occidentul că ar fi facilitat atacul de la Moscova, sugerând că presupușii atacatori erau „așteptați” să fie primiți în Ucraina ca niște „eroi”.
NATO ia în considerare posibilitatea de a doborî rachetele rusești care se apropie de țările aliate
Ministrul adjunct de externe al Poloniei a afirmat marți că NATO examinează opțiunea de a intercepta rachetele rusești care se apropie prea mult de frontierele Alianței Nord-Atlantice, după ce Polonia a raportat o încălcare a spațiului său aerian.
Aceasta ar fi o veste importantă inclusiv pentru România, unde deja cel puțin 5 drone rusești au căzut pe teritoriul nostru în urma atacurilor rusești asupra porturilor de la Dunăre – Reni și Izmail.
Polonia a comunicat că o rachetă de croazieră rusă, lansată spre orașele din vestul Ucrainei, a pătruns în spațiul său aerian timp de 39 de secunde.
Ministrul polonez al apărării a precizat că Polonia a activat toate sistemele antiaeriene și că racheta ar fi fost interceptată dacă ar fi existat suspiciuni că viza o țintă pe teritoriul polonez.
Marți, ministrul adjunct polonez de externe, Andrzej Szejna, a declarat pentru radioul local RMF24 că „diverse concepte sunt analizate în cadrul NATO”, inclusiv opțiunea de a intercepta aceste rachete când se apropie foarte mult de frontierele Alianței, din care Polonia face parte. „Dar acest lucru se poate face doar cu acordul părții ucrainene și ținând cont de consecințele internaționale”, a adăugat Szejna, potrivit AFP.
În legătură cu incidentul, Polonia a exprimat dezamăgirea față de faptul că ambasadorul Rusiei în Polonia a ignorat o convocare oficială la Ministerul polonez de Externe.
Polonia a raportat incidente similare în trecut, inclusiv pătrunderea unei rachete rusești în spațiul său aerian la sfârșitul lui decembrie. În decembrie 2022, o altă rachetă de croazieră rusă KH-55, capabilă să transporte focoase nucleare, a căzut în Polonia, iar resturile au fost descoperite abia în aprilie 2023, la aproximativ 500 de kilometri de granița de est a țării.
De asemenea, în noiembrie 2022, două persoane au fost ucise când o rachetă antiaeriană ucraineană a căzut într-un sat polonez.