RĂZBOI în Ucraina, ziua 836: Putin pune la îndoială angajamentul SUA față de securitatea Europei/Mesaj categoric despre folosirea armelor nucleare

Războiul din Ucraina a intrat sâmbătă, 8 iunie, în a 836-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină.

Preşedintele Vladimir Putin a declarat că Rusia nu are nevoie să folosească armele nucleare pentru a câştiga conflictul din Ucraina şi că nu vede existenţa unor condiţii pentru folosirea armelor nucleare.

Pe de altă parte, tot Putin a transmis că nu exclude revizuirea doctrinei militare în ceea ce privește condițiile de folosire a armelor nucleare de către Federația Rusă.

Putin: „Vom efectua teste nucleare dacă va fi nevoie”

„Avem o doctrină nucleară care precizează că folosirea armelor nucleare este posibilă în caz excepţional, când suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării noastre este ameninţată”, a explicat Vladimir Putin, prezent la Forumul Economic de la Sankt Petersburg. El a răspuns unei întrebări adresate de Serghei Karaganov, influent analist rus, care l-a întrebat dacă nu ar trebui să pună „un pistol nuclear la tâmpla Occidentului”, pentru ca Vestul să nu mai susţină militar Ucraina.

„Dar doctrina poate fi schimbată. Acelaşi lucru este valabil pentru testele nucleare. Vom efectua teste dacă va fi nevoie, dar deocamdată nu există o astfel de nevoie”, a apreciat liderul de la Kremlin.

În opinia sa, necesitatea unei eventuale folosiri a armelor nucleare strategice scade datorită creşterii producţiei de arme convenţionale.

El a susţinut că Rusia niciodată „nu a vânturat armele nucleare” şi că liderii occidentali sunt aceia care speculează pe această temă, mai ales europenii. „Rusia dispune de un sistem de alertă timpurie contra atacurilor cu rachete. Statele Unite de asemenea dispun de un astfel de sistem. Nu, însă, şi Europa, astfel că ea este mai mult sau mai puţin lipsită de apărare”, a menţionat liderul de Kremlin.

Doctrina militară a Rusiei, publicată în anul 2020, prevede posibilitatea folosirii armelor nucleare în cazul unui atac asupra Rusiei cu astfel de arme ori cu alte tipuri de arme de distrugere în masă sau când, în urma unui atac cu arme convenţionale, însăşi existenţa statului rus este ameninţată.

Vor apăra SUA Europa? „Mă îndoiesc de asta”

Vladimir Putin s-a referit şi la armele nucleare tactice, pentru utilizarea cărora armata rusă a efectuat luna trecută exerciţii militare în apropierea Ucrainei şi prin care Moscova a urmărit să transmită un avertisment faţă de implicarea crescândă a Occidentului de partea Kievului în conflictul cu Federația Rusă.

„Noi avem mult mai multe arme nucleare tactice decât sunt acestea pe continentul european, chiar dacă Statele Unite le-ar aduce pe ale lor!” – Vladimir Putin

În eventualitatea unor lovituri reciproce cu astfel de rachete între Rusia şi ţările din Europa ce deţin arme nucleare (n.r. – Franța și Marea Britanie), „se vor angaja Statele Unite şi îşi vor folosi armele nucleare strategice ?”, s-a întrebat Putin. „Eu mă îndoiesc de asta. Dar, sper că nu se va întâmpla niciodată”, a completat răspunsul liderul rus.

De asemenea, Vladimir Putin a insistat că o singură armă nucleară tactică din arsenalul Rusiei este de 3-4 ori mai puternică decât tipul de bombă nucleară lansată de SUA în 1945 asupra oraşelor japoneze Hiroşima şi Nagasaki. „Aş dori să cer tuturor să nu vorbească inutil despre posibilitatea folosirii armelor nucleare”, a închis subiectul liderul de la Kremlin.

La Moscova se vorbește despre o „ciupercă atomică”

Un membru din conducerea unui think-tank ale cărui idei sunt cunoscute la Kremlin a sugerat, săptămâna trecută, să se ia în considerare efectuarea unei explozii nucleare demonstrative, fără a ataca pe cineva, pentru a determina Occidentul să nu acorde Ucrainei permisiunea de a lovi teritoriul rus cu armele primite din ajutorul extern.

„Efectul politic şi psihologic al unui nor de ciupercă nucleară, care va fi transmis între timp pe toate posturile TV în întreaga lume, le va aminti probabil liderilor occidentali un lucru care a prevenit războaiele între marile puteri în perioada scursă din 1945 şi pe care acum, în mare măsură, l-au uitat – teama de război nuclear”, a argumentat cel care a venit cu această sugestie, analistul rus Dmitri Suslov, membru al think-tank-ului Consiliul pentru Politică Externă şi de Apărare.

Pe de altă parte, în declaraţiile date la forumul de la Sankt Petersburg preşedintele rus s-a arătat din nou dispus să reia negocierile de pace cu Ucraina pe baza acordului nefinalizat la Istanbul în martie-aprilie 2022.

„Suntem pregătiţi pentru discuţii”

„Suntem pregătiţi pentru discuţii, dar în aceleaşi condiţii pe care le-am discutat mai întâi la Minsk şi apoi la Istanbul şi nu asupra altora, inventate. Totuşi, chiar şi cu acordurile de la Istanbul ca bază, trebuie să avem în vedere realităţile de astăzi”, a indicat Vladimir Putin, făcând referire la faptul că o cincime din teritoriul Ucrainei este ocupat de trupele ruse, care în plus acum au revenit în ofensivă.

De la începutul anului, rușii susțin că au „eliberat” 47 de localităţi, a mai spus liderul Moscovei, care crede că armata sa îşi poate atinge progresiv obiectivele.

De asemenea, Putin a asigurat că nu intenţionează să decreteze vreo nouă mobilizare, susţinând că nu este nevoie întrucât, numai de la începutul acestui an, „peste 160.000 de persoane s-au înrolat în mod voluntar” pentru a lupta pe frontul ucrainean.