RĂZBOI în Ucraina, ziua 959. Atac cu rachete și drone asupra orașului Dnipro/„S-ar putea confrunta cu cea mai grea iarnă”

Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 9 octombrie, în a 959-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină.

Cel puţin trei civili au fost ucişi şi alţi 18 au fost răniţi într-un atac cu rachete şi drone explozive ruseşti lansat asupra oraşului Dnipro (centru-est), a anunţat guvernatorul regional.

„Trei persoane au fost ucise. Potrivit informaţiilor preliminare, alte 18 au fost rănite, între care o fată de 14 ani”, a declarat guvernatorul Serguid Lyssak pe reţelele de socializare.

Atacul a afectat un centru comercial şi o benzinărie, a afirmat și preşedintele adunării regionale, Mykola Loukachuk, denunţând „un atac masiv al rușilor”. El a postat fotografii cu o clădire şi maşini cu geamurile sparte. „Trei rachete de croazieră Iskander-K trase de la sol, patru rachete ghidate X-59 şi cinci drone Shahed” au fost lansate de Moscova, a indicat pe Telegram comandamentul ucrainean al armatei aerului, explicând că „11 ţinte” au fost doborâte.

Un important centru industrial şi ştiinţific, oraşul Dnipro avea aproape un milion de locuitori înainte de începerea invaziei ruse în februarie 2022.

Avertismentul noului șef al NATO

Ucraina s-ar putea confrunta cu cea mai grea iarnă după lansarea invaziei ruse în februarie 2022, a declarat noul secretar general al NATO, Mark Rutte, care a îndemnat aliaţii Kievului să sporească sprijinul oferit acestuia în războiul cu Rusia.

„Rusia continuă să desfăşoare lovituri cu rachete asupra infrastructurilor energetice esenţiale ale Ucrainei, țară care s-ar putea confrunta cu cea mai grea iarnă de la începutul invaziei”, a spus Rutte la o conferinţă de presă comună cu preşedintele finlandez Alexander Stubb.

Armata ucraineană continuă în acest timp să piardă teren pe frontul din estul țării, acolo unde rușii anunţă aproape zilnic ocuparea de noi localităţi. Se întâmplă totul în pofida incursiunii ucrainene lansate în august în provincia rusă Kursk, prin care Kievul a sperat că va forţa Moscova să mute de pe frontul ucrainean suficiente trupe pentru a-i opri acolo înaintarea.

Mark Rutte a admis că situaţia armatei ucrainene pe câmpul de luptă este „dificilă”, dar a ales să vorbească mai degrabă despre costul în vieţi omeneşti suferit de armata rusă, susţinând că aceasta din urmă pierde zilnic peste o mie de oameni, morţi şi răniţi.

Pe de altă parte, noul secretar general al NATO a susţinut că Ucrainei îi revine să decidă „condiţiile acceptabile pentru o soluţie negociată şi, de asemenea, care sunt condiţiile pentru iniţierea discuţiilor cu ruşii”.

Aceasta „depinde de Ucraina, depinde de preşedintele Volodimir Zelenski”. În acest timp „ ceea ce poate face NATO este să ajute să consolideze bazele Ucrainei oferind suficient sprijin militar”, a estimat Mark Rutte.