Războiul din Ucraina a ajuns miercuri, 17 iulie, în a 875-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat, din nou, în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, „ordinea internaţională dominată de SUA şi lumea occidentală, care interpretează Carta ONU şi dreptul internaţional într-un mod pervers şi selectiv, conform instrucţiunilor Casei Albe”.
Acuzaţiile sale au fost contestate puternic de către ambasadorii UE şi SUA, potrivit agenției EFE.
Rusia prezidează luna aceasta Consiliul de Securitate şi a programat o sesiune „ad hoc” privind ordinea mondială sub titlul „Cooperarea multinaţională în interesul unei lumi mai juste, democratice şi durabile”, o temă preferată a diplomaţiei lui Vladimir Putin.
Ca în fiecare apariţie a lui Lavrov la ONU, Rusia a criticat componenţa Consiliului de Securitate şi subreprezentarea Africii, Asiei şi Americii Latine, precum şi ponderea excesivă a ţărilor occidentale în structurile executive ale Secretariatului ONU, în jurul lui Antonio Guterres.
Mai mult, el a acuzat monopolul de facto al Occidentului (în principal SUA şi UE) asupra instituţiilor financiare internaţionale care, potrivit lui, „ar trebui să reflecte adevărata pondere a centrelor non-occidentale de creştere şi dezvoltare”.
Pe aceeaşi linie, Lavrov l-a evocat pe George Orwell şi şi-a permis chiar să citeze o frază din „Ferma animalelor”, opera lui George Orwell considerată a fi o satiră feroce a Uniunii Sovietice, pentru a-şi ilustra ideea, lăudând caracterul premonitoriu al acesteia: „Toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale decât altele”.
Potrivit lui Lavrov, fraza „a prezis esenţa acestei ordini mondiale”.
Ministrul rus a insistat și asupra faptului că „SUA şi-au declarat propriul excepţionalism” în ceea ce priveşte regulile globale – şi a enumerat rezoluţiile Consiliului pe care nu le-a respectat în ultima perioadă -, „dar cere supunere necondiţionată din partea aliaţilor lor, chiar în detrimentul intereselor lor naţionale”.
Cu puţin timp înainte ca Lavrov să se adreseze Consiliului şi anticipând cuvintele sale, şeful delegaţiei UE la ONU, Stavros Lambridinis, secondat de statele membre ale UE, a dat citire unei declaraţii în care a subliniat că tocmai Rusia este cea care „încalcă în mod grosolan dreptul internaţional şi Carta ONU şi pune în pericol securitatea europeană şi mondială” prin războiul în Ucraina.
În continuare, el a susţinut rolul UE şi al statelor sale membre, care „finanţează un sfert din bugetul regulat al ONU şi al agenţiilor sale”, precum şi 42% din cooperarea internaţională, şi a făcut apel „la cei care pretind că sunt multilateralişti” să îşi crească contribuţiile la ONU şi la agenţiile sale.
Ambasadoarea SUA, Linda Thomas-Greenfield, a contestat declaraţiile lui Lavrov, exprimându-şi regretul „faţă de retorica de dezbinare a Rusiei şi a atacurilor sale asupra arhitecturii internaţionale” şi a afirmat că „naţiuni în curs de dezvoltare au fost mult timp folosite şi abuzate de Rusia”.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit cu șeful armatei pentru a acţiona cu prioritate în vederea punerii la punct a noi brigăzi de luptă care să înlocuiască parţial trupele pe sectoarele de front cele mai fierbinţi ale războiului cu Rusia.
„Am dedicat mult timp chestiunii punerii la punct a brigăzilor pentru a face rotaţii pe axele cele mai complicate”, a scris Zelenski pe contul său de Telegram într-un mesaj despre temele abordate la şedinţa cu comandamentul armatei, şi anume „personal, arme, tehnică militară, sprijin logistic adecvat”.
El a declarat anterior că armata ucraineană are în rezervă 14 brigăzi care, din punctul de vedere al efectivelor, sunt pregătite de luptă, dar nu pot intra încă în acţiune întrucât nu a fost primit armamentul promis de SUA.
O brigadă are până la aproximativ 5.000 de soldaţi.
Zelenski a mai afirmat săptămâna aceasta că mobilizarea de noi soldaţi evoluează conform planului întocmit de armată, dar nu există încă suficiente baze pentru instruirea noilor cetăţeni mobilizaţi şi sunt în curs de amenajare noi instalaţii de acest fel, iar o parte dintre cei mobilizaţi ar putea fi antrenaţi în baze din străinătate, Polonia oferindu-se deja să pună la dispoziţie astfel de baze.
El a promulgat în luna mai noi legi controversate care să înlesnească mobilizarea de noi soldaţi în armata ucraineană, pentru a completa pierderile şi a face o rotaţie măcar parţială a trupelor epuizate după mai mult de doi ani de război cu Rusia. În acest sens, au crescut pedepsele pentru cei care se sustrag încorporării, iar vârsta de mobilizare a fost redusă de la 27 la 25 de ani.
Numeroşi tineri ucraineni se tem astfel că ar putea fi trimişi pe front şi imagini video postate pe reţelele de socializare arată cum bărbaţi ucraineni sunt luaţi cu forţa de pe stradă de ofiţerii de recrutare, acţiuni care de multe ori conduc la revolte publice și violenţe.
Ucraina a pierdut iniţiativa pe front în toamna anului trecut, după ce a doua sa contraofensivă în acest război s-a încheiat fără rezultatele aşteptate. Armata a intrat în defensivă şi continuă să piardă teren în estul ţării, unde Rusia a revendicat în ultimele săptămâni ocuparea mai multor localităţi.