Războiul din Ucraina a ajuns marți, 23 iulie, în a 881-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină.
Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a participat la Consiliul Afaceri Externe (CAE), context în care a subliniat sprijinul României pentru Ucraina.
Potrivit MAE, agenda reuniunii a inclus agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi situaţia din Orientul Mijlociu.
La punctul Afaceri Curente, Înaltul Reprezentant pentru politică externă al UE a prezentat ultimele progrese realizate la nivelul UE în domeniul diplomaţiei digitale.
În cadrul unui dejun informal, miniştrii de Externe din UE au avut un schimb de opinii cu preşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), Nadia Calvino.
Discuţiile privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei au debutat cu o prezentare prin videoconferinţă a ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, referitoare la evoluţiile din teren şi la nevoile armatei ucrainene.
Ministrul Odobescu a evidenţiat necesitatea accelerării sprijinului Uniunii Europene pentru Ucraina, inclusiv în domeniul militar. Pe palierul energetic, a informat cu privire la reuniunea trilaterală recentă a miniştrilor de Externe ai României, Republicii Moldova şi Ucrainei, unde a fost abordată interconectarea în domeniul energetic între cele trei state şi a evidenţiat sprijinul ţării noastre pentru a creşte capacitatea Ucrainei de a menţine funcţionalitatea infrastructurii energetice.
Totodată, ministrul român a subliniat necesitatea menţinerii unei presiuni constante asupra Rusiei, prin implementarea sancţiunilor în vigoare. În contextul intensificării ameninţărilor hibride ale Rusiei la adresa statelor membre, dar şi a Ucrainei şi R. Moldova, a exprimat susţinerea pentru adoptarea rapidă a unui regim UE de măsuri restrictive pentru un răspuns adecvat al UE la aceste acţiuni maligne.
Ministrul român a reiterat sprijinul țării noastre pentru Formula de Pace a preşedintelui Zelenski, capabilă să garanteze o pace justă şi durabilă, cu respectarea integrităţii teritoriale şi a principiilor Cartei ONU.
Trei ingineri care lucrau pentru o fabrică de armament din Serbia au fost arestaţi, fiind suspectaţi de spionaj pentru „o organizaţie străină”, a transmis Ministerul de Interne de la Belgrad, fără alte detalii.
Aceştia lucrau pentru compania Krusik, din Valjevo, localitate din centrul Serbiei, de unde „au scos fără autorizaţie documente tehnice şi comerciale confidenţiale ale acestei companii şi le-au predat unei organizaţii străine”, menţionează un comunicat de presă al Ministerului de Interne sârb.
Despre respectiva fabrică, presa a relatat recent că a produs muniţii care au fost vândute Ucrainei prin intermediul unor ţări terţe. Aceste vânzări, în valoare de câteva milioane de euro, nu au fost confirmate, dar nici infirmate categoric de autoritățile de la Belgrad.
Serbia, care aspiră să adere la UE, a condamnat încălcarea integrităţii teritoriale a Ucrainei de către Rusia, dar a refuzat până în prezent cererile statelor occidentale de a se ralia sancţiunilor impuse Moscovei, ţară cu care menţine legături tradiţionale de prietenie. Totuşi, preşedintele Aleksandar Vucic a admis luna trecută că arme şi muniţii exportate de Serbia au ajuns la Kiev.