Războiul din Ucraina a intrat joi, 15 august, în a 904-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină.
Ucraina vrea să creeze o „zonă tampon” şi „coridoare umanitare” în regiunea rusă Kursk, unde forţele sale au lansat o ofensivă la 6 august, au anunţat miniştri din guvernul de la Kiev, citaţi de AFP.
„Crearea unei zone tampon în regiunea Kursk este o măsură ce vizează protejarea comunităţilor noastre de la frontieră de bombardamentele ostile zilnice”, a transmis ministrul de Interne, Igor Klimenko, pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Populaţia civilă rusă din „localităţilor situate în zona operaţiunii de apărare a fost abandonată de Rusia şi este privată de lucrurile cele mai elementare”, a adăugat el, precizând că la Kiev sunt în curs pregătiri pentru livrarea de alimente, apă potabilă, medicamente şi produse de igienă.
Aproape simultan, vicepremierul Irina Vereşciuk a anunţat deschiderea de coridoare umanitare în aceeaşi regiune rusă în care zeci de mii de civili au fugit din calea luptelor.
„Forţele noastre militare intenţionează să deschidă coridoare umanitare pentru evacuarea civililor, atât spre Rusia, cât şi spre Ucraina”, a indicat ea, de asemenea, pe Telegram.
Agenţia de presă Unian îl citează pe preşedintele Volodimir Zelenski, care vorbeşte despre „crearea unei zone sanitare” în regiunea Kursk – „Ucrainenii se protejează pe ei înşişi şi vieţile oamenilor lor din comunităţile de la graniţă, continuând să desfăşoare acţiuni intense pe teritoriul Rusiei”. El a adăugat că „forţele noastre respectă cu stricteţe cerinţele convenţiilor internaţionale şi ale dreptului internaţional umanitar”.
După luni de retragere în faţa trupelor ruse pe frontul din Ucraina, această operaţiune militară este cea mai mare incursiune a unei armate străine pe teritoriul rus de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
La rândul său, armata rusă anunţă aproape zilnic zădărnicirea tentativelor ucrainene de avansare, iar preşedintele Vladimir Putin a ordonat trupelor sale să „alunge” trupele Kievului de pe teritoriul naţional.
Luptele au dus la evacuarea a zeci de mii de civili de pe ambele părţi ale frontierei.
Ministerul ucrainean de Externe a subliniat că autoritățile de la Kiev nu sunt interesate de „capturarea” de teritoriu în Kursk, ci doresc să protejeze vieţile oamenilor, incursiunea având ca scop de a forţa inamicul să-şi disloce forţe din Doneţk, unde armata ucraineană este în retragere.
Potrivit Institutului pentru Studierea Războiului (ISW), Ucraina controla marţi, 13 august, cel puţin 800 de kilometri pătraţi în regiunea Kursk.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat destructurarea unei presupuse reţele de agenţi ruşi care strângeau informaţii despre serviciile de securitate şi personalităţi publice din Ucraina şi care era condusă de o fostă gardă de corp a ex-preşedintelui prorus Viktor Ianukovici.
Acesta a fugit la Moscova în iarna anului 2014, pe fondul protestelor „Euromaidan”.
Principalul agent în cadrul acestei reţele era Dmitro Ivanţov (48 de ani), fostul şef al securităţii lui Ianukovici şi cel care l-a însoţit în timpul evacuării acestuia în Rusia, în 2014, a precizat SBU într-un comunicat. Serviciul de Securitate al Ucrainei mai transmite că Ivanțov fusese recrutat de serviciile de informaţii ruseşti pe când se afla încă în serviciul fostului preşedinte.
Potrivit materialelor din dosar, citate de Unian, Ivanţov – fostul şef unei unităţi din cadrul Direcţiei pentru protecţia şi paza de stat din Ucraina (UGO) – ar fi fost racolat de către Igor Egorov, angajat al Departamentului de operaţiuni de contrainformaţii al Serviciului I al FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei).
După ocuparea şi anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, Ivanţov şi-a încălcat jurământul, a acceptat cetăţenia rusă şi s-a alăturat FSB, afirmă SBU.
Ancheta preliminară a stabilit că acesta a continuat să acţioneze intens pentru FSB, racolându-l în acest scop pe fostul său adjunct, Roman Lapa, care a rămas şi el în Crimeea şi activează în prezent la Sevastopol, conform serviciilor de securitate ucrainene.
Din această reţea ar face parte şi un alt agent de securitate din perioada preşedinţiei lui Ianukovici, în prezent militar activ în cadrul Gărzii Naţionale ucrainene. Potrivit SBU, acesta şi-ar fi folosit contactele din cadrul forţelor de securitate ale statului pentru a obţine informaţii din interior şi pentru a găsi alţi potenţiali complici pe care să îi racoleze.
Suspectul, care opera la Kiev, a fost arestat, iar de la domiciliul său au fost confiscate computere şi dispozitive electronice. El se confruntă cu prezumtive acuzaţii de înaltă trădare, fiind pasibil de o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare.
Ivanţov nu a putut fi arestat, aflându-se, cel mai probabil, în afara Ucrainei.