Prima pagină » Război în Ucraina » Un fost general polonez propune ca România și Polonia să doboare orice rachetă rusească care se apropie de spațiul aerian NATO

Un fost general polonez propune ca România și Polonia să doboare orice rachetă rusească care se apropie de spațiul aerian NATO

Un avion F-35 lansează o rachetă de croazieră pentru a lovi o rachetă inamică. Sursa Foto: Shutterstock

Redactor: Bogdan Stan

Publicat: 21/04/2024, 21:58

România și Polonia ar trebui să fie obligate să doboare orice rachetă rusească care se apropie de spațiul lor aerian, chiar dacă acestea țintesc spațiul ucrainean.

Mai multe state europene decid să reintroducă armata obligatorie ca măsură de intimidare a Rusiei. Oficialii europeni susțin că riscul unui atac rusesc asupra statelor membre NATO este crescut în următorii cinci ani.

România și Polonia ar trebui să doboare rachetele rusești

Fost comandant și expert polonez, precum și fost vice ministru al Apărării Național, Waldemar Skrzypczak, spune: „NATO ar trebui să spună astfel: îl avertizăm pe Putin că orice rachetă care zboară în direcţia noastră va fi doborâtă. Spunem că ne apărăm şi, ca parte a acestei apărări, doborâm rachetele care zboară în direcţia, de exemplu, a Poloniei sau a României.

Citat de Ukrinform, fostul general polonez spune că decizia ar trebui luată fără întârziere la nivel de securitate colectivă a Organizației Nord-Atlantice. El mai spune că ar fi și în interesul Ucrainei pentru a fi protejată, iar NATO nu trebuie să dea socoteală Rusiei. Recent, Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a criticat Occidentul de dublu standard fiindcă SUA, Franța și Marea Britanie s-au angajat în interceptarea rachetelor și dronelor iraniene trase asupra Israelului, dar refuză să ajute Ucraina.

Pe 24 martie, o rachetă rusească a violat spațiul aerian polonez pentru 39 de secunde, deplasându-se spre Ucraina. Forțele aviatice au fost mobilizate, dar nu s-a dat ordin de tragere. Iar în România, au fost descoperite fragmente de dronă rusească care a fost interceptată de forțele ucrainene.

The Economist: Europa se pregătește să reintroducă serviciul militar obligatoriu la nivel continental

Parada militară de la Varșovia. Sursa Foto: Shutterstock

În Țările de Jos, o studentă la medicină ia parte la un program de antrenament militar care durează un an în loc să efectueze serviciul militar de patru ani. Programul se dovedește a fi de succes, iar guvernul olandez intenționează să crească numărul de tineri antrenați de la 625 la 1.000 pe an. Armata Țărilor de Jos numără 49.000, enorm de puțini în comparație cu gigantica armată a Federației Ruse care numără 1,3 milioane de militari activi.

Germania speră să crească numărul militarilor de la 182.000 la 203.000 până în anul 2030. În Danemarca, femeile sunt obligate să facă stagiul militar obligatoriu din 2026. Franța vrea să crească armata cu încă 35.000, de la 240.000 la 275.000. Polonia plănuiește să o facă mai repede, să crească numărul militarilor de la 197.000 la 220.000 până la finalul anului, și în viitorul apropiat, la 300.000. România are 71.000 de militari activi și 55.000 de rezerviști. Guvernul României încearcă să crească numărul la 100.000. Președintele Klaus Iohannis spune că nu se pune problema reintroducerii armatei obligatorii. AUR, un partid din opoziție, susține contrariul.

Foreign Policy scrie că NATO nu are forțe suficiente pentru a face față unui atac rusesc dacă nu dispune de ajutorul Statelor Unite, care au 1,3 milioane de militari activi și cea mai avansată forță aviatică de pe glob.Rusia produce mai multă muniție, obuziere, tancuri și piese de artilerie decât toate statele membre NATO la un loc. Putin vrea să crească armata rusă de 1,3 milioane de soldați activi la 1,5 milioane până în 2026, poate chiar și mai mulți dacă intră în stare de război.

În secolul 20, 80% din țări aveau armata obligatorie

Problema zilelor noastre, declară autorul unui articol de pe Economist, este că tinerii din generația Y și Z (cei născuți între anii 1980 și 2006) sunt mult mai individualiști, orientați spre carieră și reticenţi în a-și servi patria în caz de atac. De aceea, mai multe guverne din Europa iau în considerare reintroducerea serviciului militar obligatoriu. De altfel, șomajul în rândul tinerilor din UE este de 14,5%.

La începutul secolului 20, 80% din țări aveau serviciul militar obligatoriu. În 2010, mai erau doar 40%, iar majoritatea dintre acestea erau țări conduse de regimuri autoritare. Pe 2 aprilie, guvernul ucrainean a scăzut vârsta minimă a înrolării de la 27 la 25. În Israel, după atacul sângeros de la 7 octombrie organizat de Hamas, 300.000 de israelieni, inclusiv cei aflați în străinătate, au renunțat la viață civilă pentru a se alătura armatei. Nu doar bărbați, dar și femei.

În Israel, bărbații sunt obligați să efectueze serviciul militar obligatoriu timp de 32 luni, iar femeile 24 luni. Doar israelienii ultra-ortodocși sunt scutiți. În Taiwan și Coreea de Sud, tinerii sunt obligați să participe la antrenamente pentru războiul cu China și Coreea de Nord. China are în prezent o armată de peste 2 milioane de militari.

Citește și: Nicolae Ciucă, despre reintroducerea serviciului MILITAR obligatoriu în România: „Este o chestiune absolut patriotică să putem să ne apărăm țara”

Tags: armata armata obligatorie armata romania rachete serviciul militar obligatoriu

Bogdan Stan

Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea mai mult

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase