UPDATE| Ziua 558 de război: Zelenski l-a demis pe ministrul Apărării. Oleksii Reznikov, acuzat de fapte de corupție

Războiul din Ucraina intră azi, 4 septembrie, în ziua cu numărul 558, iar GÂNDUL vă prezintă cele mai importante evenimente din țara cu care România are cea mai mare graniță din flancul estic al NATO.

Ceea ce presa anticipa încă de acum câteva săptămâni s-a produs: Volodimir Zelenski a anunţat duminică seara, 3 septembrie, că l-a demis din funcția de ministru al Apărării pe Oleksii Reznikov.

Cine este noul ministru al Apărării

Noul ministru ucrainean al Apărării este Rustem Umerov, şeful Fondului Proprietăţii de Stat.

Anunţul, făcut într-un discurs video, pregăteşte scena pentru cea mai mare restructurare a Ministerului Apărării în ultimul an și jumătate.

Reznikov a fost numit ministru în noiembrie 2021 și în mandatul său a fost urmărit de numeroase acuzaţii de corupţie. De fiecare dată, el a descris anchetele jurnalistice drept „defăimări”.

Însă, presa occidentală a continuat să investigheze, iar în ultimele săptămâni mai multe scandaluri de corupţie au ieşit la iveală. Unul dintre ele îl implică pe Reznikov şi se referă la un contract privind echipamente pentru armată semnat cu o companie turcă. Concret, în toamna anului 2022, Ministerul Apărării semnase un contract cu o companie turcă pentru furnizarea de uniforme de iarnă, iar prețul de livrare s-a triplat după semnarea actelor.

„Am decis să îl înlocuiesc pe ministrul Apărării. Oleksii Reznikov a trecut prin mai mult de 550 de zile de război la scară largă, Cred că ministerul are nevoie de noi abordări şi alte formate de interacţiune atât cu armata, cât şi cu societatea, în ansamblu”, a explicat preşedintele Zelenski într-un mesaj video.

Schimbarea ministrului apărării trebuie să fie aprobată de Rada Supremă.

Rustem Umerov (41 de ani), tătar din Crimeea şi fost deputat, a condus din septembrie 2022 încoace Fondul Proprietăţii de Stat. De multe ori a fost implicat în negocieri sensibile purtate în timpul războiului, ca de exemplu acordul privind transportul cerealelor pe Marea Neagră.

În ceea ce-l privește pe Reznikov, despre el se spune că ar urma să fie „reciclat” ca ambasador în Marea Britanie.

Ucraina a atacat în Crimeea și Kursk

Rusia a anunţat că a doborât luni o dronă ucraineană în largul Peninsulei Crimeea, precum şi o a doua în regiunea Kursk, la graniţa cu Ucraina.

„Luni, în jurul orei 01:00, vehicule aeriene fără pilot ucrainene au fost distruse în aer deasupra Mării Negre, în apropierea Peninsulei Crimeea şi deasupra teritoriului regiunii Kursk de către sistemele de apărare aeriană în funcţiune”, a comunicat Ministerul rus al Apărării.

Atacurile cu drone împotriva teritoriului rus şi a Peninsulei Crimeea, anexată de Moscova în 2014, s-au înmulţit în ultimele săptămâni.

Kievul, care a început o contraofensivă la începutul lunii iunie pentru reluarea teritoriilor cucerite de Rusia, şi-a exprimat în repetate rânduri intenţia de a recupera Peninsula Crimeea.

Zelenski și Macron, discuții importante

Volodimir Zelenski a purtat, duminică, un dialog telefonic cu omologul său francez Emmanuel Macron despre modalităţi de a asigura funcţionarea coridorului instituit de Kiev în Marea Neagră, care să permită siguranţa navigaţiei.

„Am discutat, de asemenea, despre modalităţi de asigurare a funcţionării coridorului de cereale şi de consolidare a securităţii regiunii Odesa”, a spus preşedintele Zelenski pe X.

Discuţia telefonică a avut loc în ajunul summitului de la Soci între preşedintele Vladimir Putin şi omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, care vrea să revigoreze acordul de cereale, şi după ce ruşii au bombardat regiunea Odesa cu drone în noaptea de sâmbătă spre duminică.

Săptămâna aceasta, Ucraina a declarat că alte patru nave au folosit coridorul maritim înfiinţat cu titlu provizoriu luna trecută.

La rândul lui, Emmanuel Macron `a reiterat hotărârea Franţei de a continua să susţină Ucraina la nivel militar, industrial şi economic pe termen lung, astfel încât Ucraina să îşi poată recupera pe deplin suveranitatea”, a transmis și preşedinţia franceză.

„Din această perspectivă şi în urma angajamentelor asumate în formatul G7 la Vilnius, în iulie, anul trecut, preşedintele Republicii şi preşedintele Ucrainei au decis să lanseze discuţii privind un acord bilateral”, a adăugat Palatul Elysée.

În iulie, ţările membre G7, inclusiv Franţa, au promis sprijin militar pe termen lung pentru Ucraina, negociat de fiecare dintre ţări cu Kiev în temeiul acordurilor bilaterale privind armele pe care le vor furniza.