Războiul de gherilă pe teritoriul Rusiei a început. O spune Alexei Arestovici, consilier al lui Volodimir Zelenski, după izbucnirea incendiilor în masă din diverse oraşe rusești. El a menţionat că de curând au avut loc atacuri asupra birourilor militare de înregistrare şi înrolare în Rusia. În acest context, acest fapt, ar putea indica începutul războiului de gherilă.
„Nu se ştie ce se întâmplă în Rusia. Baza militară din Ussuriysk este în flăcări, birourile militare de înrolare sunt în flăcări, unitățile militare sunt în flăcări, unele depozite, casele guvernatorilor. Am senzaţia că războiul de gherilă a început în Rusia. Acest lucru este valabil mai ales pentru birourile militare de înrolare”, a spus Arestovici.
În noaptea de 25 aprilie, în oraşul rus Briansk, un depozit de petrol a luat foc. Localnicii au spus că au auzit explozii. În legătură cu cele întâmplate, în Briansk, există informaţii că au fost evacuate persoanele care locuiesc în apropierea locului incendiului. Ruşii discută activ despre acest incendiu pe reţelele de socializare, suspectând că „ceva nu este în regulă”, criticând conducerea rusă şi recunoscând că Ucraina este în război şi că nu ar fi vorba doar de o aşa-numită „operaţiune specială”. Potrivit celor care stau în vestul Rusiei, explozii şi incendii au avut loc în mai multe cartiere din acest oraș. Potrivit unor informaţii neconfirmate, a doua sursă de foc are originea în zona în care se află o unitate militară având legătură cu Direcţia principală de rachete şi artilerie a Ministerului Apărării.
Briansk este un centru administrativ la 154 km nord-est de granița cu Ucraina, în apropierea regiunilor Sumi și Cernihiv și se află la aproximativ 380 km distanță de Moscova, capitala Rusiei. Servea drept bază logistică pentru intervenţia militară a Rusiei în Ucraina de mai bine de două luni.
Un incendiu a izbucnit și la o bază aeriană militară din Ussuriysk, Rusia. Martorii oculari au raportat fum negru gros deasupra unităţii militare. În acest context, Moscova a acuzat în repetate rânduri forțele ucrainene că au efectuat lovituri pe teritoriul Rusiei, în special asupra unui sat din regiunea Briansk. Guvernatorul regiunii Belgorod, de asemenea frontalieră, a declarat că elicoptere ucrainene au tras asupra unui depozit de combustibil, acuații ce nu au fost validate.
Și consilierul şefului Preşedinţiei, Mykhailo Podoliak, a comentat seria incendiilor din Rusia, amintind de karma pentru uciderea copiilor ucraineni.
Război de gherilă este un nume dat unui stil neconvențional de luptă practicat de un număr mic de combatanți, de regulă civili, care utilizează tactici bazate pe mobilitate pentru a lupta contra unei armate mai mari și mai puțin mobile. Trupele de gherilă se folosesc de ambuscade, atragerea inamicului într-un teritoriu nefamiliar și/sau nepropice acestuia și atacuri-surpriză îndreptate asupra unor ținte vulnerabile din teritoriul inamic. Scopul gherilelor este de a uza forțele inamice, de le reduce moralul, expunându-le la riscuri continue, forțându-i să consume mijloace și resurse inutil și frustrând eforturile lor de război. Mao Tse-tung , un mare expert în această formă de război, a vorbit despre războiul de gherilă ca fiind „arta de a zdrobi inamicul cu o mie de vârfuri mici”.
În domeniul tactic, gherila nu se manifestă cu acțiuni de masă, chiar și atunci când mediul și circumstanțele particulare favorizează concentrarea a numeroase unități este întotdeauna o luptă episodică, care poate crește în intensitate și extensie. Poate apărea în timpul unui conflict armat între doi sau mai mulți beligeranți și, în acest caz, are loc, de preferință, departe de linia frontului, dar în zonele ocupate de armatele care operează, imediat în spatele sau pe liniile de comunicare ale unuia dintre oponenți sau, mai rar, în zone îndepărtate: aproape întotdeauna, însă, în teritorii care au fost ocupate în timpul operațiunilor de război sau care sunt disputate. Se spune că pentru a conduce cu succes un război de gherilă există anumite cerințe de bază. Este nevoie de o rețea dezvoltată, adaptabilă și flexibilă de comunicare, comandă, control și informație. O dată cu creșterea numărului de unități, nevoia de comunicare este mai mare și nu se poate conta pe o singură rețea. Comandanții unităților cu autonomie decizională amplă. Gherilele nu se pot opri niciodată. Nu există posibilitatea de a ține o armată de gherilă în așteptare, ci este necesar să o menții constant activă. Deoarece obiectivele militare ale gherilei sunt mici și foarte numeroase, planificarea centralizată a activității de război nu este aplicabilă. Sprijinul populației locale este și el un factor important într-un război de gherilă. Locuitorii unei regiuni observă imediat prezența forțelor armate străine, deci este imposibil să se ascundă. În plus, este nevoie și de un armament ușor de transportat. Artileria grea, vehiculele blindate și aviația sunt excluse din războiul de gherilă: războiul de gherilă este în esență o activitate de infanterie, susținută cel mult de mortiere și artilerie ușoară. Gherila trebuie să funcționeze cu scopuri specifice, concentrând acțiuni pe obiective profitabile și importante, evitând actele de puțin interes. Acest lucru necesită o cunoaștere perfectă a mediului, iar o condiție prealabilă în fiecare activitate de gherilă este funcționarea unui serviciu de informații corecte.
Intensitatea războiului de gherilă nu este niciodată constantă. Urmează perioade de activitate, perioade de așteptare și pregătire. Perioadele de așteptare sunt în majoritatea cazurilor impuse de condițiile meteorologice nefavorabile sau în timpul unui conflict, de nevoile strategice, pentru care comandamentul armatei prietene poate dispune suspendarea gherilei pe întreg teritoriul în cauză sau într-o parte limitată a acestuia. Așteptările și pregătirile, totuși, nu pot fi lungi. Cel mai rău dușman al gherilelor este timpul. Dacă se așteaptă mult timp, încep să apară îndoielile, dezertările, oboseala.
Contrar operațiunilor normale de război, în care beligeranții avansează de-a lungul anumitor direcții strategice și tactice, gherila cucerește noi teritorii și noi adepți, extinzându-se ca o pată de petrol. Acest lucru se datorează tendinței naturale pe care o au de a-și lărgi întotdeauna câmpul de acțiune, căutând siguranță și protecție în spațiu și pentru simpatia naturală pe care o provoacă în populațiile pe care le abordează.