Potrivit tradiţiilor, de Înălțarea Sfintei Cruci, se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic) împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.
Popular, Înălțarea Sfintei Cruci se mai numește și Cârstovul Viilor. În această zi preotul sfinţeşte via şi butoaiele de vin pentru ca şi anul următor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată
Tot în această zi, în Bucovina se făceau acte ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De exemplu, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfințit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.
Superstiții
În data de 14 septembrie, creștinii țin post aspru, Crucea aducând aminte de Patimile și moartea Mântuitorului. În această zi nu e bine să mănânci usturoi, prune, pește și nuci. Cine ține post negru își va vindeca atât trupul cât și sufletul. Cine lucrează va atrage asupra sa primejdii. Pentru belșug și spor, se păstrează în portofel, monede sfințite.
Înălțarea Sfintei Cruci mai este cunoscută și sub denumirea de Cârstovul Viilor, deoarece se marchează. Strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeşi astăzi. Ei trebuie păstraţi ca ofrandă pentru păsările cerului şi de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu.
În ziua Înălţării Sfintei Cruci nu se lucrează. Se spune că acest lucru alungă primejdiile. În tradiția populară se crede că de Ziua Crucii se închide pământul, care va ascunde în măruntaiele sale toate insectele, reptilele şi plantele ce au fost lăsate la lumină în primăvară.Iar pe la sate, bătrânii încă mai cred că, de Ziua Crucii, şerpii se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o piatră nestemată, folositoare pentru vindecarea bolilor.