Calendar Ortodox, 24 februarie 2021. Întâia și a doua aflare a capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul
Din Sfânta Evanghelie cunoaștem că Irod, la un ospăț prilejuit de sărbătorirea zilei sale de naștere, a poruncit tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei.
În acea vreme, Sfântul Ioan era întemnițat în castelulul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soția fratelui sau. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase și plăcuse oaspeților și îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului drept răsplată.
Pentru că se temea că Botezătorul ar putea învia dacă trupul ar fi fost îngropat alături de cap, Irod nu a dat ucenicilor decât trupul sfântului, care a fost îngropat în Sevastia. Capul a fost îngropat de Irodiada în curtea să, la mare adâncime.
Potrivit tradiției, Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezătorul din curtea Irodiadei și l-a îngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut.
Această e socotită cea dintâi aflare a sfântului cap. După un timp, un proprietar bogat și slăvit a crezut în Hristos, și lepădând poziția socială și toată deșertăciunea acestei lumi, s-a făcut monah luându-și numele de Inochentie.
Ca monah, el s-a sălășluit chiar la locul unde se află îngropat capul Botezătorului Ioan. Dorind să-și zidească o chilie, el a săpat adânc și a descoperit un vas de pământ în care se află un cap, ce prin descoperire dumnezeiască a aflat că este al lui Ioan Botezătorul. El a cinstit cu evlavie acele sfinte moaște, apoi le-a îngropat la loc acolo unde le-a găsit.
Capul Sfântului Ioan Botezătorul a fost prezent aici până în vremea Sfinților Împărați Constantin și Elena, când, prin doi monahi, cinstitul cap a ajuns la Emesa, în Siria, la un olar.
În anul 453, episcopul Uranie al Emesei l-a așezat în biserica din această cetate. Aceasta este socotită a două aflare a cinstitului cap al Botezătorului.
Amintim că în timpul luptei împotriva sfintelor icoane, capul Sfântului Ioan a fost îngropat la Comane, de unde a fost adus în Constantinopol, de către Sfântul Ignatie (860), în vremea împăratului Mihail. Aceasta este cea de-a treia și cea din urmă aflare a cinstitului cap.
În timpul cruciadelor, latinii au luat din Constantinopol, în anul 1204, o parte din capul Sfântului Ioan Botezătorul și l-au dus în Franța, așezându-l într-o biserică din Amiens, unde se află și astăzi.
Tot pe 24 februarie se face pomenirea Sfântului Cuvios Erasm din Pecerska. Joi, 25 februarie, se face pomenirea Sfântului Tarasie, arhiepiscopul Constantinopolului. (Sursa: CrestinOrtodox.ro)
Calendar Ortodox – Moșii de iarnă 2021. Când pică Sâmbăta Morților
Moșii de iarnă, care anul acesta se prăznuiesc pe 6 martie, marchează începutul celor șapte Sâmbete ale Morților, care se încheie înainte de Săptămâna Mare a Paștelui.
Anul acesta Moșii de iarnă sunt prăznuiți în martie, deoarece Paștele este sărbătorit pe 2 mai. La câteva zile după, pe 9 martie, sunt prăznuiți și Moșii de primăvară.
Biserica Ortodoxă îi pomenește pe cei trecuți în neființă de Sâmbăta Morților, când sunt ținute Slujba Parastasului și cea a Sfintei Liturghii.
Cei care merg la slujbă aduc deobicei colivă, colac sau turtă, o sticlă de vin și un pomelnic pe care sunt trecute numele celor care au mers în Împărăția Cerurilor. De asemenea, enoriașii aprind lumânări în memoria celor decedați. Află care e greșeala pe care o fac românii în ziua de pomenirea morților!
Pomenirea morților, la români
Moșii de primăvară – sâmbăta din preajma Mucenicilor;
Moșii de vară – sâmbăta dinaintea Rusaliilor;
Moșii de toamnă – prima sâmbătă din luna noiembrie;
Moșii de iarnă – sâmbăta dinaintea Duminicii Lăsatului Sec de carne.