Patriarhul Daniel, despre Agheasma MARE: „Este vindecătoare, de boli sufletești și trupești”
Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române a ținut o cuvântare despre Botezul Mântuitorului Iisus Hristos, sărbătorită anual pe 6 ianuarie, dar și despre beneficiile Aghiesmei Mari.
Preafericitul Daniel, în cuvântul rostit luni, a explicat semnificația Botezului Domnului pentru iertarea păcatelor omenirii.
„Această sărbătoare este menționată în secolul al III-lea, alături de sărbătoarea Nașterii Domnului și de sărbătoarea Învierii Domnului. În această zi Evangheliile ne arată legătura care există între Botezul Domnului nostru Iisus Hristos în Iordan și botezul fiecărui creștin, și anume, după ce S-a botezat în Iordan cu botezul pocăinței spre iertarea păcatelor – deși nu avea păcat – botez care era pregătitor pentru botezul creștin de mai târziu, Iisus Hristos, pe când ieșea din apele Iordanului, spun Sfintele Evanghelii, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt în chip de porumbel a pogorât deasupra lui Iisus și a stat deasupra Sa (Matei 3, 16; Marcu 1, 10; Luca 3, 21-22). (…) Iar din cer s-a auzit glasul Tatălui veșnic, zicând: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care bine am voit” (Matei 3, 17; Marcu 1, 11; Luca 3, 22).
Prin Botezul Mântuitorului, Sfântul Duh s-a coborât, în chip de porumbel. Iisus s-a făcut cunoscut lumii ca Fiul lui Dumnezeu prin acest semn.
„Cu alte cuvinte, în momentul ieșirii lui Iisus din apele Iordanului se deschid cerurile și Se arată Sfânta Treime, și anume Fiul Cel veşnic al lui Dumnezeu, Care S-a făcut om din iubire pentru oameni și pentru mântuirea lor, este arătat oamenilor de Duhul Sfânt, Care coboară peste Iisus, în chip de porumbel și mărturisit de glasul Tatălui din ceruri, care zice: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit”. De aceea, în troparul Botezului Domnului se spune: „În Iordan botezându-Te Tu, Doamne, închinarea (sau adorarea) Treimii S-a arătat; că glasul Părintelui a mărturisit Ție, Fiu iubit pe Tine numindu-Te; iar Duhul în chip de porumbel a adeverit întărirea cuvântului”, adică a adeverit tăria sau puterea cuvântului Tatălui”.
Preafericitul a vorbit și despre utilitatea Aghiesmei Mari și diferența față de Agheasma mică, care se săvârșește de mai multe ori pe an. Agheasma Mare se săvârșește doar de Bobotează.
„Agheasma Mare se săvârșește o dată în an, la sărbătoarea Botezului Domnului, pe când Agheasma mică, de mai multe ori. A doua deosebire este faptul că, la Sfințirea Mare a apei, există două serii de câte trei invocări ale Duhului Sfânt. Aceste două serii de câte trei invocări sau chemări ale Duhului Sfânt au fost numite, în termeni teologici, dublă epicleză, adică este vorba de o sfințire dublă sau îndoită. Această Sfințire Mare se arată şi printr-o rugăciune mai bogată, printr-o slujbă mai solemnă pe lângă această stăruință asupra chemării Duhului Sfânt spre sfințirea apei.Așadar, Agheasma Mare nu se săvârşeşte în altă zi a anului decât la Botezul Domnului și, deodată cu această sfințire a apei – Sfințirea Mare a apei – noi cu bucurie ne aducem aminte de botezul Domnului în Iordan, fiindcă Cel Care S-a botezat în Iordan este prezent aici. În tradiția noastră ortodoxă, Sfințirea Mare a apei se face înainte de sfârșitul Liturghiei. Deci ea este parte din Liturghie: după ce sfințim apa, se dăruieşte binecuvântarea finală și se face otpustul (apolisul sau încheierea) Sfintei Liturghii, în exteriorul bisericii”.
Preafericitul spune că Agheasma Mare este vindecătoare, de boli trupești și sufletești.
„În al treilea rând Agheasma Mare este eliberatoare de duhuri necurate, de patimi rele şi de situaţii dificile. Adică prin gustarea Aghesmei Mari și prin stropire cu Agheasmă Mare se alungă patimile și duhurile necurate sau duhurile rele. De aceea, când omul are tulburări, încercări în viață, folosește această Agheasmă Mare. Deci Agheasma Mare este sfințitoare, vindecătoare și eliberatoare de patimi rele și de duhuri necurate”.
Sursa Foto: Profimedia
Citește și:
Ce să NU faci de Bobotează, pe 6 ianuarie. Tradiții și obiceiuri de Botezul Domnului