Acest student la Politehnică a găsit afacerea perfectă în curtea bunicii

George Dumitru, 23 de ani, este student în anul IV la Universitatea Politehnică din București, la Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor.  În timpul liber, George se ocupă de producerea țesturilor pentru cei care doresc să regăsească „un gust de altădată”. Ideea i-a venit din pură întâmplare, după ce bunicii sale din partea mamei i s-a spart dispozitivul cu care cocea pâine.

„Trebuia să facem neapărat altul, deoarece ne place foarte mult pâinea la țest, datorită gustului ei unic. La confecționare ne-au ajutat și două vecine mai în vârsta, de la care am „furat” și meseria. De la ele am învățat practic tot procedeul, procedeu pe care l-am îmbunătrțit ulterior”, a povestit George Dumitru pentru gândul.

Studentul George Dumitru// foto pagina de Facebook

După această întâmplare, George s-a gândit că ar fi util să mai facă astfel de țesturi și pentru alți oameni, care știu despre ce e vorba și cărora le place pâinea de țest.

„Am făcut aproximativ 7-8, unul pentru bunica și încă două pentru niște vecine. Ne-au mai rămas cam 4-5 țesturi cu care nu aveam ce face. Așa că am încercat să scăpăm de ele postând unul-două anunțuri pe internet, iar efectele nu au întârziat să apară. În 2-3 luni am reușit să vând cele 5 țesturi”, și-a amintit studentul începuturile afacerii sale.

Țesturile realizate de George Dumitru// foto Arhivă Personală

Pentru că între timp, țestul a devenit o mică afacere, George și-a făcut un site testuripaine.ro, site care are și rubrică de vânzări. Prețul unui astfel de dispozitiv ajunge la 150 lei. La acest preț  se adaugă și taxele de curierat în cazul în care cel care îl comandă stă departe. George Dumitru are depozitul de dispozitive pentru copt pâine în comuna Beuca din Teleorman, acolo unde stă bunica lui.

Tehnica pentru construirea unui țest este una tradițională, cu materiale de construcție care se găsesc la îndemâna oricui locuiește la țară. George Dumitru spune că are nevoie de argilă roșie, balegă de cal și mușuroaie de pământ, care astăzi au devenit matrițe din ciment.

„Pământul se înmoaie cu o seară înainte de procesul pricipal. Acesta, împreună cu balega de cal se calcă cu picioarele de 9 ori, cifra considerată magică de strămoșii noștri. După ce s-a călcat de 9 ori, pământul se împarte în cantități egale, numite „guguloaie” și se duce pe matrițe pentru modelare. Aici, cu mâna, se dă forma dorită, apoi se „stanțează” cu simbolul „S” – simbol creat pentru a da o mică parte de „design” produsului”, spune George Dumitru.

Studentul arată că cererea pentru astfel de dispozitive nu este constantă, dar o ia în seamnă pentru că înseamnă un venit suplimentar.

„Cererea e variabilă și elastică. Din păcate nu este o cerere constantă pentru a se putea calcula un indicator economic (vânzări/săptămână, vânzări/zi). Raportând la un an, putem spune că nu este un câștig foarte mare, dar merită pentru un venit suplimentar. Persoanele interesate sunt din toată țara, atât orașe, cât și sate. E adevărat că o pondere semnificativă este din București, dar am primit comenzi din toate colțurile țării”, a mai spus George.

Când are multe comenzi, George este ajutat de tatăl lui, care lucrează cot la cot cu el. Nu știe multă lume ce înseamnă țestul. Însă, George și-a propus să-l popularizeze.

Studentul crede totuși că un astfel de dispozitiv arhaic ar putea avea succes și astăzi, deorece mai sunt încă persoane care au mâncat pâine la țest făcută de de bunicii lor. „Și aceste persoane  își doresc să mai trăiască măcar pentru un moment acele clipe, și totodată gustul special pe care îl oferă pâinea la țest”, a mai spus George Dumitru.

Țestul încălzit pentru coacerea pâinii

Studentul spune că facultatea pe care o urmează îl ajută într-un fel să-și dezvolte o afacere. „Chiar dacă unele informații ai impresia că nu te vor ajuta niciodată, practic, unele sunt foarte utile.Totodată, parcă te motivează și mai mult atunci când vezi că poți să pui în practică ceea ce ai învățat, și, culmea, iese destul de bine”, arată George, care nu știe deocamdată dacă va avea o afacere cu țesturi după ce va termina facultatea.

La vară, studentul își va susține licența, apoi vrea să se înscrie la masterat, și în paralelel să se ocupe și de comenzile pentru țesturi. „Sunt de părere că, deși e foarte greu, poți fi și angajat și antreprenor în același timp, contează doar să vrei”, a spus George Dumitru. În același timp, studentul este pasionat și de fotografie și film.

Țestul este unul dintre cele mai vechi sisteme pentru coacerea pâinii din România, folosit mai ales în zona rurală din  sud a țării. Denumirea de țest vine din cuvântul latin „testum” care înseamnă vas de lut, capac de argilă. Cel mai vechi țest descoperit  a fost pe terirtoriul județului Olt – comuna Fărcașele – dispozitiv care datează din secolul al X – lea. Țestul se încălzește foarte repede  cu surcele, coceni de porumb și bețe de floarea soarelui.