„Atenție, se închid ușile!” Când urmează stația Drumul Taberei. Reportaj din subteran, de unde utilajele Varvara și Filofteia se pregătesc să iasă la suprafață. Tunelul de la magistrala 5 e aproape gata

La intersecția dintre străzile Argeșului și Brașov din cartierul Drumul Taberei un panou înalt de trei metri ne anunță că în zonă există un șantier în lucru la Magistrala 5 – Drumul Taberei-Pantelimon/Tronsonul 1. Drumul Taberei-Universitate, Secțiunea Râul Doamnei- Hasdeu (Operă).

Pe panou scrie că data finalizării lucrărilor era 28 aprilie 2013. În realitate, lucrul la metrou nu e terminat încă, lucrările fiind întârziate cu aproape doi ani.

O parte din utilajul Varvara, folosit la săparea tunelelor

Zilele trecute, o echipă gândul a coborât pentru câteva ore în subteran, la stația Constantin Brâncuși, situată la intersecția străzilor Drumul Taberei cu Valea Argeșului, pentru a vedea în ce stadiu e lucrarea la noua linie de metrou.

Cine trece zilnic prin zona Drumul Taberei aude cum se lucrează, zgomotul de la macaralele care sunt în zonă se propagă în toată intersecția dintre străzile Valea Argeșului și Drumul Taberei. În această intersecție va fi stația Constantin Brâncuși, după cum arată planurile Metrorex.

Constructorii spun însă că e posibil ca această stație să se numească Valea Argeșului, iar Constantin Brâncuși este posibil să fie o viitoare stație în cartierul ANL cu același nume.

Intrarea în stația Constantin Brâncuși de pe Magistrala 5 se face prin partea stângă a străzii Drumul Taberei, în sensul de mers spre Universitate.

Așa arată tunelele pe sensul de dus/întors de la stația Constantin Brâncuși

Coborârea se face pe schele, dar în curând structura stației va fi finisată, urmând să fie utilată de către Metrorex la fel cum sunt utilate toate celelalte stații de metrou din Capitală. Însă, pentru acest lucru este nevoie de o nouă licitație.

În subteran, echipa care lucrează la ultimele retușuri ale stației este condusă de Mihai Divlan, inginerul responsabil cu execuția tehnică a lucrării, din partea asocierii de firme asocierii Astaldi (Italia) – FCC Construccion (Spania), care se ocupă de stația situată la intersecția dintre stațiile Drumul Taberei și Valea Argeșului.

Fiecare dintre cele zece stații de metrou- Eroilor, Academia Militară, Orizont, Favorit, Drumul Taberei 34, Parcul Drumul Taberei, Romancierilor, Brâncuși, Râul Doamnei și Valea Ialomiței- câte va avea traseul de metrou din Drumul Taberei, are câte un responsabil de șantier. În total, la noile linii de metrou lucrează aproximativ 600 de muncitori.

Harta Magistralei 5 de metrou, cu toate stațiile dintre Drumul Taberei și Pantelimon

Stația Constantin Brâncuși este penultima stație de metrou de pe traseul Eroilor-Râul Doamnei.

„Tunelul este finalizat între stațiile Constantin Brâncuși și Râul Doamnei”, ne spune inginerul Mihai Divlan. Din acest motiv utilajele cu care s-au făcut tunelele, celebrele Varvara și Filofteia, sunt acum oprite.

„Utilajul este în faza de ieșire în puțul tehnologic de extragere. Numai că, din punct de vedere tehnic, Filofteia, fiind în marș, ea va ieși prima din puțul de extragere, după aceea va ieși Varvara”, ne explică inginerul care e stadiul lucrărilor.

De la stația de metrou Romancierilor, metroul din Drumul Taberei va avea o bifurcație, o rută va merge către Râul Doamnei-cu o oprire la Constantin Brâncuși, iar cealaltă către Valea Ialomiței, unde există și depoul acestei linii de metrou. Fiecare dintre cele zece stații de metrou are o anumită lungime, dar în total lungimea stațiilor este de 6,1 kilometri. Depoul de la Valea Ialomiței are o lungime de 0,9 kilometri.

Sensul de mers de la stația Constantin Brâncuși la stația Râul Doamnei

Stația de la Constantin Brâncuși este situată spre finalul traseului dintre Eroilor și cartierul Drumul Taberei. „Din traseu mai avem de executat zona dintre Academia Militară și stația Eroilor”, spune Mihai Divlan, care ne asigură că până la finalul lui 2015 partea de structură pentru ultima stație de metrou din Drumul Taberei va fi gata.

Tunele construite acum sunt mai bune decât cele dinainte de 1989

Tunelele săpate de Varvara și Filofteia, cele două utilaje folosite, sunt mult mai fiabile decât de s-a construit înainte de 1989, după cum arată constructorii.

„Tehnologia actuală permite o viteză mai mare de avansare de lucru în 24 de ore. Genul acesta de tunel este mult mai fiabil. Este un inel universal, datorită geometriei și modului de asamblare îți permite să preiei curbele fără să-ți mai fabrici alte inele de curbă”, ne spune Mihai Divlan, care a lucrat și la liniile de metrou dinainte de 1989.

Acesta mai adaugă că tunelul este foarte sigur din punct de vedere tehnic, neexistând pericolul de tasări, surpări sau de a face foarte mare deranj în zonele riverane.

Inginerul Mihai Divlan, responsabil tehnic cu execuția la Magistrala 5, stația Constantin Brâncuși

În tunel totul e ca nou, de la pereți până la țevile care ne duc până la utilajul afla la capătul stației Brâncuși.

La capătul tunelului e parcată Varvara, cum e denumit unul dintre utilaje (tunnel boring machine).

„Varvara este practic un sistem întreg. Este compusă din scut, adică utilajul care sapă efectiv tunelul, și din partea de auxiliar. În scut are loc montajul inelelor prefabricate, adică are loc căptușeala tunelului. Toată linia are cam 100 de metri, dar scutul în sine are cam 10,5 metri. Are în dotare tot ce-i trebuie, de la macarale de manipulat bolțari până la partea de tancuri, pompe de recirculare bicomponent, ulei hidraulic până la partea de transmisie date”, ne mai spune domnul Divlan.

În curând, Varvara va fi extrasă de la Râul Doamnei, ultima stație de metrou din Drumul Taberei și transportată suprateran la Academia Militară, unde va fi montată din nou pentru a săpa tunelul dintre Academia Militară și Stația Eroilor 2, unde se va face legătură cu liniile de metrou actuale.

Cum au fost construite tunelele

Solul în care se construiește metroul nu este unul omogen, iar pânza freatică este sus la 6-7 metri de asfalt.

„Vedeți, aici unde filmați suntem practic sub apă și drept urmare tunelul este perfect uscat. Asta pentru că de la pământ până la bolțari mai există o porțiune umplută cu bicomponent din beton de ciment și silicat”, a spus Mihai Divlan. Asta în comparație cu ce s-a lucrat înainte de 1989, când la fiecare 50 de metri găseai de o parte și de alta a tunelelor puțuri de epuizamente care să coboare pe pânza freatică.

Tunelele construite acum sunt realizate dintr-o căptușală prefabricată din beton armat, compusă din șase bolțari, dintre care cinci relativ egali și unul care împănează tunelul atunci când acesta este montat.

Adâncimea tunelelor variază între cele 10 stații de metrou de la 12 la 22 de metri.

Vedere de sus a stației de la Constantin Brâncuși

„Fiecare stație de metrou e compusă dintr-un vestibul și un peron, cu porți de acces pentru călători. Cea mai mare și în același timp cea mai lungă stație va fi Râul Doamnei, care va avea în jur de 300 de metri. Ca lungime, urmează stația Romancierilor cu o lungime de 290 de metri. Stația de la Favorit este și ea foarte mare și amplă”, a mai spus inginerul Mihai Divlan.

Academia Militară, ultima stație la care construcția va începe în perioada următoare, va fi o stație relativ adâncă, va avea peronul la 22 de metri de suprafață, mai arată constructorii.

Reprezentanții asocierii Astaldi (Italia) – FCC Construccion (Spania), care construiește metroul din Drumul Taberei, arată că tehnologia de execuție a tunelelor nu diferă foarte mult de cea de dinainte de 1989, dar diferența o dau utilajele mult mai performante.

„Stâlpii centrali se executau altfel până în 1989, dar tehnologia de acum ne permite o productivitate mai mare. De exemplu, stația de la Orizont a durat cam cinci luni. La fel aici, la Constantin Brâncuși, lucrările au durat tot cam cinci luni. Asta înseamnă de la turnarea planșeului pe pământ, acoperit, săpat sub el, iar torni planșeul și tot așa până ajungi la radiere”, ne explică Mihai Divlan tehnica folosită pentru construcția tunelurilor.

Așa arată în prezent stația de metrou de la Constantin Brâncuși

Întârzierile care au avut loc construcție au avut loc din cauză că pe traseu au apărut utilități de care nu știa nimeni. „Știm foarte bine că s-a construit foarte mult înainte ’89 și rețelele n-au fost cartografiate și puse la mare precizie conform planului. Și am avut surprize: unde nu aveam nimic am găsit o linie electrică subterană de 110 KW. Atunci a trebuit să deviem rețelele respective”, a mai spus Mihai Divlan.

Din loc în loc, în stația Constantin Brâncuși au fost lăsate niște goluri tehnologice, prin care sunt aduse materialele folosite la construcție.

Vizita la stația Constantin Brâncuși se încheie pe sensul de mers între Râul Doamnei, unde a săpat celălalt utilaj- Filofteia. După cum ne spun constructorii acesta se află în prezent la stația următoare- Râul Doamnei, ultima stație de metrou din Drumul Taberei deocamdată.

Linia de metrou din Drumul Taberei va avea depoul la Valea Ialomiței

Noua linie de metrou din Drumul Taberei va avea un depou la Valea Ialomiției la care este atașată și o stație de metrou, unde se va putea ajunge de la Romancierilor. Echipa gândul a vizitat și depoul de la Valea Ialomiței, care este aproape de finalizare.

Stația de metrou de la Valea Ialomiței este construită de o altă companie- Max Boegel. Șeful de șantier de aici, inginerul Emil Zarculea, ne spune că lucrările vor fi gata până la finalul lunii iunie.

Depoul din Drumul Taberei, de la Valea Ialomiței

„Ca tehnologie, aici, în Valea Ialomiței, s-au executat în prima etapă pereții mulați, apoi s-a executat planșeul, iar sub protecția pereților s-a executat excavația pentru stația de metrou”, a spus Emil Zarculea, care precizează că pentru depoul aflat în același loc cu stația s-a făcut săpătura deschisă.

„La depou s-a folosit săpătură deschisă. Având în vedere că deschiderea între peretele Nord-Sud a fost mai mare ca în celelalte zone de lucru s-au folosit grinzi prefabricate care au preluat rolul unor șpraițuri orizontale. Partea de infrastructură a depoului va fi gata în jur de 15 martie”, a spus Emil Zarculea.

Emil Zarculea, șef șantier la depoul de la Valea Ialomiței

Ce spun bucureștenii

La suprafață, bucureștenii care locuiesc în zonă sau care vin cu treburi sunt sceptici cu privire la utilitatea metroului. Cei mai mulți spun că metroul va fi folosit de prea puțini oameni.

„Cred că e prea târziu pentru că lumea merge cu mașinile și va merge în continuare cu mașinile. E foarte târziu pentru cartierul nostru deranjul ăsta. Nu cred că va fi atât de util pe cât s-a investit. Și toată lumea crede absolut la fel”, consideră Nicoleta Nicolaescu, care locuiește în cartier.

Nicoleta Nicolaescu, o bucureșteancă care stă în Drumul Taberei

Ion Popa crede totuși că metroul îl va ajuta să nu mai facă o oră și jumătate din Calea Moșilor până în Drumul Taberei. „Nu toată lumea are mașină. Și eu, care nu am, sunt obligat să circul cu metroul pentru că așa merg mai repede. Când va fi dat în funcțiune metroul din Drumul Taberei va fi minunat. De abia îl așteptăm, dar merge puțin mai greu”, a spus Ion Popa.

Ion Popa, aflat în trecere prin Drumul Taberei

Un alt bucureștean care locuiește în zonă, Marin Vlaicu, spune că lucrările merg foarte încet. „Consider că nu se respectă proiectul. Se toarnă beton, iar se sparge, ca în final să ne spună că a costat atât. Nu cred că este util metroul în zona asta. Cred că 20% din populația de aici o să-și lase mașinile acasă. În plus, o parte din Drumul Taberei nu e acoperită de metrou”, a spus Marin Vlaicu.

Marin Vlaicu, bucureștean din Drumul Taberei

O altă bucureaștencă ce nu vrea să-și dezvăluie identitatea spune că, de când au început lucrările la metrou, în zonă nu au fost decât defrișări și aglomerație. „Tot ceea ce se întâmplă aici este o mizerie, de ani de zile nu fac decât mizerie. Eu sunt sceptică, nu cred că vor termina nici peste trei ani de zile”, a spus femeia.

Ce pregătește Metrorex

Constructorul secțiunii de metrou Râul Doamnei – Eroilor este Asocierea Astaldi (Italia) – FCC Construccion (Spania) – Delta ACM (Romania) – AB Construct (Romania). Prețul contractului depășește 918,937 milioane de lei, fără TVA.

Proiectul Magistralei 5 de metrou este finanțat din fonduri structurale nerambursabile în cadrul Programului Operational Sectorial -„Transport” 2007 – 2013.

Potrivit reprezentanților Metrorex, din totalul de 8 kilometri de cale dublă de tunele cât va cuprinde metroul, în momentul de față sunt realizați peste 6 kilometri de tunel.

Media de execuție a tunelelor a fost de 12-15 metri pe zi , dar în unele zile s-au executat și 40 de metri pe zi. Cel mai devreme traseul dinspre Eroilor spre Drumul Taberei va fi dat în funcțiune la finalul lui 2016.

Următoarea porțiune de metrou care va fi construită este cea între între Piața Iancului și Pantelimon, ulterior urmând să se efectueze lucrările dintre Eroilor și Piața Iancului. În primul semetru al lui 2015, Metrorex pregătește proiectele tehnice pentru lansarea licitației pentru faza de structură a acestei secțiuni.

În prezent, în București, circa 600.000 de persoane circulă zilnic cu metroul, adică o treime din populația totală a Capitalei.

Harta rețelei de metrou din București, care cuprinde și liniile de metrou aflate în execuție

Editor imagine: Florin Despa

Imagine: Romică Croitoru