CĂLĂTORIE VIRTUALĂ în Biblioteca Națională, cel mai mare mall cultural din România

La peste jumătate de secol de la primele discuții, după trei ani de la reluarea lucrărilor la noua clădire (începute încă din 1986) și la patru luni de la inaugurarea oficială, noul sediu al Bibliotecii Naționale, situat în bulevardul Unirii, își va deschide luni porțile pentru publicul larg.

Într-o primă fază, vor fi disponibile șapte din cele 14 săli de lectură și spațiile multifuncționale, unde vor fi organizate diverse activități, precum expoziții, conferințe sau ateliere demonstrative, și unde, în zonele special amenajate, va putea veni oricine are nevoie de un loc propice studiului, inclusiv grupuri de elevi și studenți care lucrează la proiecte comune. În incinta Bibliotecii Naționale urmează să fie deschise și două cafenele.

METEO Orașele din România în care plouă cu gheață de Revelion. Avertismentul meteorologilor Accuweather

05:00

CRĂCIUN Tradițiile de Crăciun care au rădăcini în religiile antice și cultele PĂGÂNE: De la brazi și Moș Crăciun la curcanul gătit

23:59

Spații complementare sălilor de lectură, foto: Cătălin Abagiu

Spațiu destinat expozițiilor, foto: Cătălin Abagiu

„Întreaga activitate se desfășoară în jurul atriumului. Obiectivul a fost de a avea lumină naturală cât mai mut timp posibil în toate zonele Bibliotecii Naționale, săli de lectură și spații multifuncționale. În spațiile complementare sălilor de lectură, pot veni studenți sau cercetători, practic, publicul larg, unde cu propriul laptop sau altă tehnologie își pot desfășura activitatea. Nu toate etajele sunt destinate publicului. De exemplu, ultimul etaj este pentru depozitul legal intangibil. Etajele 5 și 6 vor fi pentru colecțiile speciale, activitățile de digitizare și Centrul național pentru restaurarea documentelor, în timp ce etajele inferioare sunt cele cu sălile de lectură, distribuite tematic”, a explicat pentru gândul Elena Târziman, directorul Bibliotecii Naționale.

Săli de lectură tematice

Una dintre cele șapte săli de lectură este destinată special elevilor din ciclul primar și gimnazial, care vor avea astfel acces la titlurile din bibliografia școlară, diverse culegeri, numeroase atlase și hărți. Spațiul a fost conceput pentru a putea funcționa ca un after-school, un loc unde elevii își pot face teme, dar și un loc unde părinții îi pot lăsa când merg să studieze în celelalte săli de lectură, sau unde și învățătorii sau profesorii pot veni împreună cu elevii pentru diverse activități didactice. Mai mult decât atât, în noul sediu al Bibliotecii Naționale, vor putea veni și „cititorii care nu știu încă să citească”. Este vorba despre elevii care vor intra la toamnă în clasa pregătitoare și pentru care a fost amenajată o ludotecă, unde în prezent este găzduită o expoziție de lucrări realizate de copii.

Sala de lectură pentru copii și tineret, foto: Cătălin Abagiu

O altă sală de lectură care va fi disponibilă începând de luni este cea destinată celor interesați de lucrările de Drept și documente juridice, o sală de la ferestrele căreia se poate vedea Tribunalul București.

„Am avut deja solicitări pentru consultarea materialor juridice. Tocmai de aceea am preferat ca în acestă primă etapă să amenajăm această sală în loc de sala de economie, sala tehnică sau cea de medicină”, a declarat Elena Târziman.

Imediat lângă, se află sala destinată celor care vor dori să citească presă, una dintre cele mai solicitate săli de-a lungul vremii. La raft veți putea găsi colecțiile ziarelor din ultimii zece ani, în timp ce pentru presa mai veche va trebui să faceți solicitare pentru a fi adusă din depozit.

Cea mai mare sală de lectură, cu o capacitate de 80 de locuri și o zonă destinată artei care va funcționa până va fi amenajată o sală specială, este cea de literatură.

„Amplasamentul acestei săli este absolut special, vizavi de Dâmbovița, de unde se poate vedea Casa Poporului. Astfel, cele mai mari clădiri din România se privesc față în față. Prima donație pentru această sală a venit din partea familiei Blaga, un bust al scriitorului, pentru care a fost creată o zonă specială. Printre cele mai recente donații se numără și manuscrisele lui Neagu Djuvara, precum și lucrări de secol XVI-XVII , donate de fostul arhitect șef al Bucureștiului, Alexandru Budișteanu”, spune directorul Bibliotecii Naționale.

Cum îți faci un permis

Accesul în sălile de lectură ale Bibliotecii Naționale se face pe baza unui permis care se eliberează pe loc, în mod gratuit. Este nevoie de o fotografie și de buletin. În cazul în care îl pierdeți și vreți un altul, va trebui să plătiți echivalentul a aproximativ 10 euro. Nu este nevoie de permis pentru accesul în celelalte zone ale bibliotecii.

Primul permis eliberat de Biblioteca Națională îi aparține lui Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii în mandatul căruia a fost semnat contractul de execuție a clădirii. Paleologu și-a rezervat acest drept încă de la inaugurarea Bibliotecii, din 15 decembrie 2011.

„Utilizatorul se descurcă singur dacă bibliotecarul și-a făcut treaba cum trebuie”

Biblioteca Națională a României are un fond de peste 12 milioane de volume, organizate în fonduri curente – publicații românești și străine (cărți, ziare și reviste) – și fonduri ale colecțiilor speciale, cu peste o jumătate de milion de documente (bibliofilie, manuscrise, arhiva istorică, periodice românești vechi, stampe, fotografii, cartografie, audio-vizual). Cea mai valoroasă lucrare pe care o deține Biblioteca este Codex Aureus, un fragment de evangheliar latin pe pergament din anul 810, care poate fi răsfoit virtual aici.

Depozit de carte contemporană, foto: Cătălin Abagiu

Drumul pe care îl parcurge o carte din momentul în care a fost achiziționată și până ajunge la cititor este unul destul de complicat. „Până ajunge să primească cotă și să fie distribuită în sala de lectură, o carte merge de la editor la Biroul de Achiziții, unde se face o descriere preliminară, apoi ajunge la catalogare, unde se stabilește domeniul căruia îi aparține, ulterior se face o fișă de descriere care se regăsește în catalogul electronic al bibliotecii, iar cartea este repartizată în depozit. Ca să ne mutăm în noul sediu, a trebuit să integrăm colecții disparate și, practic, fiecare document din cele jumătate de milion pe care putem să le oferim acum, a fost luat la mână de către bibliotecari, verificată fișa de descriere și recotat. Din 15 decembrie și până acum asta am făcut. Aceasta este munca cea mai migăloasă și cea mai puțin vizibilă, din păcate. Paradoxal, cu cât lucrarea bibliotecarului este mai de calitate, cu atât el este mai puțin vizibil. Utilizatorul se descurcă singur dacă bibliotecarul și-a făcut treaba cum trebuie”, a explicat Târziman.

O primă săptămână festivă

Deschiderea oficială a noului sediu al Bibliotecii Naționale a României a fost programată pentru 23 aprilie pentru că este data la care se sărbătorește Ziua Națională a Bibliotecarului. Deschiderea pentru public este marcată printr-o serie de evenimente, între care dezbateri și expoziții, ce se vor desfășura pe parcursul întregii săptămâni.

Una dintre cele mai interesante expoziții pe care le puteți vizita în aceste zile este cea de mail-art, „Biblioteca în toate stările sale”.

„Conceptul acestei expoziții este o reluare a ideii lui Marc Chagall de la începutul secolului trecut. Ineditul constă în faptul că lucrările artiștilor sosesc prin poștă și au drept temă cartea, biblioteca în toate stările sale. Astfel, am dorit să facem cunoscut acest eveniment (lansarea noului sediu -n.r.) și în alte țări. În cadrul acestei expoziții vor expune 170 de artiști din șase țări. Lucrările de aici urmează să fie expuse, de asemenea, în Franța”, a explicat organizatoarea expoziției, Doina Biro.

Programul detaliat al celor cinci zile poate fi consultat pe site-ul instituției.

Istoria Bibliotecii Naționale

Până acum, nu a existat practic un sediu destinat Bibliotecii Naționale a României. După ce a fost reînființată, în 1955, a durat aproape doi ani până a fost găsit un spațiu – fostul Palat al Bursei de pe strada Ion Ghica – și alți doi pentru adaptarea lui la activitățile specifice. Primele discuții privind necesitatea unei clădiri noi pentru Biblioteca Națională datează de la începtul anilor ’60, dar construcția ei a început abia în 1986 și a fost sistată foarte aproape de finalizare, în decembrie 1989.

După Revoluție, sediul din bulevardul Unirii al Bibliotecii Naționale a avut o istorie agitată. Lungi perioade de timp nu s-au făcut nici un fel de investiții, astfel că părți din imobil s-au degradat și, în plus, locul a atras hoții de fier vechi și de materiale de construcție. În 2002, o mare controversă a izbucnit în jurul construcției, după ce aceasta a fost transferată în administrarea Regiei Autonome – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) pentru a deveni sediu al Guvernului. Acest plan a fost abandonat în cele din urmă.

În 2004 s-a făcut o revizuire a proiectului din 1986, iar în 2006, Ministerul Culturii a luat decizia transformării construcției în centru cultural și bibliotecă națională. Lucrările au început în primăvara lui 2009.

În mai 2010, deputatul PDL Silviu Prigoană a înaintat o propunere legislativă ce prevedea mutarea Parlamentului în acestă clădire de pe bulevardul Unirii, care să treacă din administrarea Ministerului Culturii în cea a RA-APPS, precum și trecerea Palatului Parlamentului în administrarea consiliului General al Municipiului București. Inițiativa nu a fost însă adoptată.

Lucrările la clădirea Bibliotecii Naționale au fost finalizate, după o investiție de peste 100 de milioane de euro, la sfârșitul anului trecut. Inagurarea a avut loc în 15 decembrie 2011.

La începutul acestui an, Ministerul Culturii și-a mutat sediul în clădirea Bibliotecii Naționale, lucru anunțat de ministrul Kelemen Hunor încă de la inaugurare. Tot atunci, acesta a precizat că, din 2012, Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” va avea, de asemenea, sediul tot aici, instituția de spectacole urmând să părăsească spațiul din clădirea Teatrului Național București, care este în renovare.

Biblioteca Națională în cifre

14 săli de lectură cu o suprafață totală de 14.000 mp
Atrium înalt de 30 de metri
Șapte niveluri supraterane și două subterane
Amplasată pe un teren de 54.000 de metri pătrați
Suprafața construită de peste 15.000 de metri pătrați, adică o treime din Casa Poporului
Spații depozitare 35.000 mp
Birouri 8.000 mp
Aulă de 400 locuri
300 de locuri de parcare