BRĂȚĂRI ELECTRONICE pentru românii care își AGRESEAZĂ partenerele. Victimă: Îmi spuneau că AȘA SUNT BĂRBAȚII și să trec peste tot: violență fizică, psihică, economică

Organizatorii marșului spun că, în România, în 2017 au fost semnalate peste 36.000 de acțiuni violente în familie, dintre care doar 4% au ajuns în instanță.

Andreea Bragă, directoare a Centrului Filia, cere autorităților mai multe acțiuni pentru siguranța femeilor.

„Să existe brățări electronice de monitorizare a agresorilor astfel încât atunci când este emis ordinul de protecție, femeile să fie în siguranță oriunde s-ar afla. Vrem să existe adăposturi în fiecare județ adăposturi care să ofere încredere juridică și psihologică, ne dorim să existe continuarea penală chiar dacă victima își retrage plângerea precum și sesizarea din oficiu a procurorului în momentul în care există un număr de zece zile de îngrijiri medicale, nu 90 de zile cum este prevăzut în Codul Penal. (…) Faptul că sunt înregistrare mai multe cazuri de violență la poliție este de fapt un semnal pozitiv pentru că sunt multe cazuri raportate”, a declarat organizatoarea marșului, Andreea Bragă.

La marșul „Împreună pentru siguranța femeilor”, care a avut traseul Piața Universității-Piața Victoriei, au participat atât persoanele care sunt solidare cu fe

meile supuse actelor de violență domestică, dar și victimele. Printre cele din urmă s-a numărat și Oana Vlad, o femeie din București care spune că a fost timp de 25 de ani victima violenței domestice, iar acum vrea să încurajeze femeile să vorbească despre suferința prin care trec.

Oana: La poliție ziceau că dacă n-am ochi scoși, mâini rupte nu se ia

„Lumea mă vede în continuare o victimă. Dacă ai divorțat după mulți ani, tot tu ești de vină. Dacă nu ai spus, tot tu ești de vină, dacă ai spus, tot pe tine te condamnă. Am ales să fiu alături de toată lumea, să fiu o voce, un sprijin pentru cei care nu au curaj. Și eu mi-am căpătat curajul foarte greu pentru că religia, familia, societatea ne-a impus niște reguli: să nu vorbim, să nu ne facem de rușine, să suportăm de dragul copiilor că o să treacă. Mulți îmi spuneau că așa sunt bărbații și că o să-și revină și că trebuie să accept și să trec peste tot: violență fizică, psihică și economică”, a spus, pentru Mediafax, Oana Vlad.

Ea a mai explicat că s-a adresat și poliției pentru a obține ajutor, însă nu a reușit să obțină sprijinul pe care-l spera.

„A fost o violență foarte accentuată asupra mea și a copiilor. Am stat de multe ori pe afară. Vecinilor le era rușine și se făceau că nu văd. Noi plângeam. Am prins curaj foarte greu ca să ajung la poliție. De câte ori eram în fața secției de poliție îmi tremurau picioarele. Într-un final am ajuns acolo, dar nu m-au luat în considerare. Mi-au spus că dacă nu am ochi scoși, mâini rupte și vânătăi nu se ia. M-a lovit odată tare în spate și patru ore am stat și am plâns, l-am implorat să-mi dea drumul, mă încuiase în bucătărie și s-a făcut că nu aude. A dat drumul la muzică tare și nu am avut nicio șansă. Nu am anunțat pentru că eram atât de speriată pentru că știam că nu o să mă audă nimeni”, a mai spus femeia.

Victimă: Mă amenința cu cuțitul, îmi spuneau că nu se vede

Oana Vlad se consideră o învingătoare, nu o victimă, de aceea încurajează femeile să aibă curaj și să spună prin ce trec.

„Am fost amenințată de câteva ori cu cuțitul și, în momentul în care spuneam cuiva, mă întreba unde sunt tăiată că nu se vede. Durerea din suflet nu se vindecă, o am și acum după doi ani de la divorț. Am și acum coșmaruri. După divorț nu s-a terminat. (…) Începea cu amenințări ca să ies afară din casă. S-a bazat pe violența psihică, le spunea copiilor că eu sunt de vină. (…) Eu cred că am fost o victimă și sunt o învingătoare. Am reușit să trec peste acest lucru și vreau să fiu un sprijin pentru toată lumea și vreau ca femeile să prindă curaj ca să vorbească despre asta”, a mai precizat Oana Vlad.

O altă participantă la marș este o tânără din Botoșani. Ea spune că a venit pentru că violența domestică i-a marcat copilăria, iar acum vrea să simtă că nu e singură.

„Sunt aici pentru că mama ani la rând a fost supusă violenței domestice, la fel și eu și frații mei. Mama a rămas cu tata în sat, nu are curajul să plece, dar eu am învățat o lecție din asta și anume să nu stau cu un om violent. Nu voi repeta niciodată greșeala ei”, a mai spus tânăra.

Hans Klemm: Fiecare să contribuie în comunitate la eradicarea violenței

Organizatorii marșului susțin că orice acțiune care vine să condamne violența împotriva femeilor tinde să aducă victimile într-o lume mai sigură.

„Sunt atacate drepturile și libertățile femeilor. (…) Ieșim astăzi în stradă ca semn de solidaritate cu supraviețuitorii violenței femeii și fetelor care sunt nevoite să trăiască violența în fiecare zi și să supraviețuiască. Nu putem să renunțăm la drepturile pe care le-am câștigat în ultimii ani și credem că este important să fie cât mai mulți oameni în stradă pentru siguranța femeilor”, a spus organizatoarea marșului, Andreea Bragă.

„Toți avem un rol în lupta împotriva violenței față de femei – biserica, societatea. Sper ca oamenii să conștientizeze și să contribuie, în comunitatea lor, la eradicarea violenței. E speranța noastră ca, prin activitățile precum cea din această după-amiază, vom crește gradul de sensibilizare cu privire la această problemă”, a declarat ambasadorul SUA în România, Hans Klemm.