„Chinezării” fabuloase extrase din mașina timpului – „Comorile Chinei”, la Muzeul de Istorie. REPORTAJ GÂNDUL

Pentru a doua oară, în ultima lună, România apare ca punct important pe traseul expozițiilor internaționale itinerante, first class. După ce Muzeul „Grigore Antipa” a expus „Human Body”, de marți, Muzeul Național de Istorie a României prezintă, în holul de la parter, „Comorile Chinei”, cea mai importantă expoziție organizată vreodată de chinezi în România; exponatul central – „Războinicii de teracotă”.

Evenimentul, organizat de MNIR în colaborare cu Art Exhibition China, Administrația de Stat a Patrimoniului Cultural din RPC, Ambasada Chinei la București și Ministerul Culturii, este, în ultimă instanță – spun organizatorii – consecința spectaculoasă a unei vechi prietenii culturale și a interesului manifest și reciproc al celor doi parteneri față de cultura și istoria lor.

„Comorile Chinei” este o expoziție grandioasă”, spune Li Xiaojie, vice-ministrul chinez al Culturii. „Expoziția aceasta oferă o ocazie extrem de valoroasă pentru promovarea schimburilor și integrării dintre culturile Estului și Occidentului”, adaugă Huo Yuzhen, ambasadorul Republicii Populare Chineze în România.

EXTERNE Un om al străzii din Germania a trecut de la agonie la extaz și invers, după ce a primit o MOȘTENIRE mare. S-a îmbătat și a pierdut banii într-o gară

20:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

sursa foto Mediafax Andreea Alexandru

Impresia

Dincolo, însă, de protocolul mesajelor, „chinezăriile” expuse la MNIR dezbracă definitiv acest termen de conotația lui peiorativă, dându-i valoare de simbol. Arta amănuntului, a ornamentului, a punctului, în spațiul celor 800 de mp ai expoziției, te absoarbe înlăuntrul istoriei, te întoarce la mariginile Orientului, ca o derulare înapoi, pe „Drumurile Mătăsii”, inventate de chinezi și botezate astfel, la 1877, de un geograf neamț, pe nume Ferdinand von Richthofen.

Te trezești, în răstimpuri, privindu-ți chipul în reflexia peretelui de sticlă al vreunui stand, încercând să te apropii, să te alipești de exponat ca să-i prinzi detaliul.

Spațiul condensat te cucerește prin detaliu și prin sobrietate. Te încântă porțelanul, redescoperi jadul, îți amintești parfumul lemnului roșu de santal, asculți secundele mute ale ceasului imperial, născut și „pierit”, în faldurile Dinastiei Qing, venit la noi de la Palat, din Orașul Interzis.

Și, dintr-o dată, te trezești în fața lor. Au pe chip o indiferență stranie, suverană. Sunt cei patru „războinici de teracotă”. În fața unui războinic vertical, un vizitator, artist de ocazie, se contorsionează comic, făcând un fel de pod pe spate în încercarea de a-și prelungi alonja, ca să obțină un cadru fotografic mai larg: întâi el, apoi „războinicul”.

sursa foto Mediafax Marcella Drăgan

sursa foto Mediafax Marcella Drăgan

Temele

Expoziția „Comorile Chinei” acoperă o perioadă importantă a istoriei, de la neolitic – 4000 î.Hr. – până în 1911, fiind concepută pe patru mari capitole.

Primul se intitulează „Nașterea civilizației chineze” și cuprinde perioada neolitică și epoca bronzului – 4000 î.Hr. – 220 î.Hr.

„Perioadă este ilustrată prin obiecte cu o vechime de peste 6000 de ani și printr-o secțiune specială, de bronzuri, foarte spectaculoasă – obiecte de rituale, vase pentru ofrande” îmi spune dr. Radian Romus Andreescu – senior cercetător în cadrul muzeului.

Al doilea capitol, „Unificarea Chinei”, prezintă perioada de la 221 î.Hr. la 220 d.Hr.

„Aici intră și celebrii soldați din armata de teracotă. Pe scurt, povestea lor spune că, în 221 î.Hr., un conducător al regatului Qin cucerește celelalte șase regate de pe teritoriul Chinei. Întemeiază imperiul și își ia titlul de „Primul Împărat”. Apoi, Qin Shi Huang începe construirea mausoleului în care va fi depus după moarte. Pentru a fi apărat, poruncește „întemeierea” armatei de teracotă. Sunt construite 8000 de statui înfățișând luptători, cu toții purtând arme reale, și o sută de care de luptă – cai, harnașamente, echipament. Întreaga armată este îngropată la un kilometru și jumătate de mausoleul încă neterminat. Toți acești soldați – iar noi, aici, avem patru dintre ei și un cal, grup care constituie partea centrală a expoziției – sunt din lut. Au fost turnați separat, apoi asamblați – cap, trup, membre; cu toții, individualizați după expresia feței, după forma și tunsoarea bărbii, după coafură, după rang militar, după vârstă, după armă și poziția de tragere. Sunt ofițeri, generali, soldați, conducători de care de luptă, arbaletieri. Un spectacol extraordinar. Toate statuile de teracotă au fost lăcuite și vopsite. Un grup imens și aproape real, „născut” în timpul Dinastiei Qin, arată măreția Chinei imperiale. După 2000 de ani, în martie 1974, statuile au fost descoperite de un țăran care își săpa un puț” povestește Romus Andreescu.

Al treilea capitol, foarte important, se referă la „Epoca de aur a Drumurilor Mătăsii”. „Legendele spun că mătasea – un produs sută la sută chinezesc – ar fi fost descoperită pe la 2.700 î.Hr., iar drumurile acesteia constituie ruta comercială care lega China de Europa, de-a lungul a mii de kilometri, „unind” astfel estul de vest, cu tot ceea ce presupune aceasta, mai ales influențe și schimburi culturale. În interiorul acestei secțiuni, regăsim tema răspândirii budismului de-a lungul „Drumurilor Mătăsii”- religie importantă pentru chinezi, cu o mare influență asupra societății, în întregul mileniu I”.

sursa foto Mediafax Andreea Alexandru

sursa foto Mediafax Andreea Alexandru

Ultimul capitol, „China imperială”, cuprinde perioada de la 1400 la 1911 – Dinastiile Ming și Qing. Secțiunea are două teme – „Arta porțelanului”, și el sută la sută produs chinezesc – și „Arta imperială”. Sunt expuse obiecte de porțelan vechi, uimtoare prin eleganța formelor, diversitatea decorului și culoare; de asemenea, regăsim aici obiecte provenind din Palatul Imperial, Orașul Interzis, dovedind opulența și rafinamentul vieții la Curte, în secolele XVII și XVIII. 

Organizarea

Expoziția s-a născut ca urmare a unei inițiative a Ambasadei Chinei la București. Discuțiile cu Ministerul Culturii au început în vara anului trecut, contractul fiind semnat în toamnă.

„Este un eveniment deosebit; o expoziție extraordinară, nu numai prin valoarea pieselor, ci și prin structurile speciale realizate, prin scenografie, sistem de climatizare și securitate. Totul a presupus o investiție importantă din partea Ministerului Culturii, de ordinul sutelor de mii de euro. Dar au fost necesare aceste condiții, partea chineză cerând standarde speciale de mediu, de păstrare și expunere, ținând cont de vechimea exponatelor – 101 seturi, 120 de obiecte. O veste bună este aceea că toate sistemele realizate rămân la noi, în muzeu” îmi explică Radian Romus Andreescu.

Cu toate acestea, organizatorii au stabilit prețuri de intrare absolut decente.

„Eu zic că sunt prețuri rezonabile – 25 de lei adulți, șapte lei copii. La urma urmei, pentru asemenea ocazii și astfel de exponate nu este un efort financiar foarte mare.  Vorbim de o incursiune într-o civilizație absolut fabuloasă” spune Andreescu.

Alături de organizatori, el speră ca, până la începutul lui august, când expoziția se va închide, peste 60.000 de vizitatori să fie atrași de „Comorile Chinei”. „Asta înseamnă cam tot atât câți ne vizitează muzeul într-un an întreg”.