EXCLUSIV VIDEO | Crucea lui Ferentz. Povestea neștiută a celui mai sinistru monument din Moldova. Cum l-au salvat tătarii pe domnitorul Mihai Racoviță

Iașiul, orașul simbol al Moldovei și capitala României greu încercate de odinioară, ascunde în pământul reavăn al colinelor sale vestigii ale unei istorii tulburătoare. O istorie a cărei slovă a rămas pentru mulți îngropată în colb de vreme. Că lucrurile stau astfel o demonstrează crucea de piatră care se înalță privirii, stingheră și vătămată de trecerea nemiloasă a timpului, în cartierul Nicolina, pe una din cele șapte coline ale citadelei moldave, la doar câțiva pași de malul sudic al râului cu același nume.  

Crucea lui Ferentz este simbolul uneia dintre cele mai întunecate fapte ale istoriei, vechi de mai bine de 300 de ani, care a lăsat urme adânci în conștiința locuitorilor acestor meleaguri. O cruce din piatră masivă care ascunde povestea neștiută a unuia dintre cele mai stranii monumente din România, despre trădare de țară, dorință acerbă de putere și răzbunare a celui vânat de hoarde cotropitoare.

Legenda ei sumbră, țesută în gherghef de adevăr, începe cu o dimineață geroasă de ianuarie din 1717 și se încheie, furibund, într-o baie de sânge.

Țintă a expansiunii austriece

În 1716, în timpul războiului turco-austriac, izbucnit în același an, armatele împăratului Carol al VI-lea de Habsburg pun piciorul pe pământ românesc, în încercarea de a-și extinde stăpânirea asupra teritoriilor din Estul Europei. Pe 25 noiembrie 1716, cătanele împăratului străpung defensiva firavă a românilor din Regat și îl capturează pe domnitorul Nicolae Mavrocordat, pe care îl trimit mai apoi plocon stăpânirii austriece de la Sibiu.

Un an mai târziu, vine rândul voievodului Moldovei, Mihai Racoviță, să fie țintă a expansiunii austriece. Iar rolul de comandant al cătanelor i-a revenit, de această dată, căpitanului François Ernau, cel care, în fruntea unei armate de peste 300 de austrieci, ridică sabia împotriva moldovenilor, hotărât să reducă la tăcere tot ce îi stătea în cale. Misiunea clară ce îi fusese încredințată oșteanului austriac era, însă, aceea de a-l prinde viu pe domnitorul moldav.

Birul și trădarea

Responsabili în mare parte de pătrunderea pe teritoriul moldav a trupelor austriece sunt doi boieri moldoveni, capi ai unei revolte care-l viza pe domnitorul fanariot Mihai Racoviță. Sprijinită numeric și de cătanele ungurești, armia lui François Ernau pătrunde în Moldova pe la Cașin, instalându-se în mănăstirile fortificate din Moldova și în Cetatea Neamțului.

Ura lor împotriva voievodului moldovean își găsește un nesperat aliat chiar în rândul boierilor, pară și foc pe conducătorul lor care, aflat pe scaunul Moldovei de doar un an, comisese greșeala de a institui biruri nu doar pe pleavă, ci și pe mazili, boierii fără funcții publice la care face referire profesorul Andy Daschievici.

Din vânător a devenit vânat

Nici conjunctura politică a acelor vremi nu era favorabilă țelurilor austriece de a-l îndepărta de la putere pe Mihai Racoviță și de a-și extinde, în felul acesta, dominația asupra Europei. Imperiul otoman avea polițe de plătit împăratului Carol al VI-lea de Habsburg al Austriei, motiv pentru care sultanatul trimite în Moldova, pentru a-i da o mână de ajutor domnitorului român, o mică armată formată din tătari. Aceștia din urmă, însă, nu prea intrau în grațiile voievodului Racoviță, care preferă să îi țină la distanță.

Despre ce s-a întâmplat mai apoi, după ce armiile ostile au încrucișat săbiile pe câmpul de luptă, dar și despre cum a ajuns căpitanul Ferentz, legat fedeleș de către tătari, în fața domnitorului, aflați din reportajul video.