Cum arată o fermă BIO. Drumul legumelor cu gust care ajung la ușa românilor dispuși să plătească și până la de trei ori mai mult
„Gustul din copilărie” al legumelor a devenit pentru cei mai mulți dintre noi doar o amintire în condițiile în care majoritatea produselor din supermarketuri sunt de import, iar în piețe cu greu se mai găsesc roșii, ardei sau vinete care să nu fi fost supuse tratamentelor chimice. În cazul în care sunteți dispuși însă să plătiți și până la de trei-patru ori mai mult, alternativa o pot constitui fermele bio care s-au dezvoltat în ultimii 3-4 ani în jurul marilor orașe și care livrează marfa direct la domiciliul clientului în urma unei comenzi online.
Foto: Victor Ciupuliga, Mediafax
Livrările se fac o dată sau chiar de două pe săptămână, clienții având posibilitatea să opteze fie pentru un abonament în baza căruia să primească legume de sezon, fie pentru o comandă actualizată de fiecare dată, în funcție de nevoi. Livrarea se face la mai puțin de 24 de ore de la recoltare, în special seara și este gratuită în cele mai multe cazuri. Majoritatea producătorilor au și puncte fixe în care livrează marfa în zile prestabilite.
Dacă problema gustului și cea a transportului sunt astfel rezolvate, pentru potențialii clienții rămâne problema prețului care este și de până la trei-patru ori mai mare decât în piețe sau la supermarket. Astfel, un kilogram de cartofi costă 4-6 lei, față de 1,5-2 în piață, unul de castraveți 8 lei, față de 2-2,5 lei, roșiile sunt 8-9 lei, față de 2,5-3 lei. Un kilogram de vinete bio costă 9 lei, față de 2,5 lei la piață, iar unul de ceapă 5 lei, față de 2,5 lei. Iar exemplele ar putea continua.
Foto: Victor Ciupuliga, Mediafax
Cum explică producătorii prețurile mari
„Nu există nici un retailer în România care să aibă altă comunicare în afară de cel mai mic preț. Pentru acele prețuri foarte mici trebuie să faci compromisuri. În general, se renunță la gust și nutrienți. Folosești o genetică care să-ți permită să scoți acel preț de 50 de bani pe kilogram, dar folosind soiuri tradiționale, acest lucru este imposibil. Este vorba de un produs premium. Diferența dintre o roșie eco și una obișnuită este ca diferența dintre un Mercedes și un Logan”, spune Andrei Barbu, proprietarul Coșuldelegume.ro.
Vorbim așadar de produse pe care nu și le poate permite oricine. Foarte rar numărul clienților acestor ferme depășește 100 săptămânal. Chiar dacă poate părea o cifră mică, majoritatea fermelor au început aceste business-uri cu 5-10 clienți.
Foto: Victor Ciupuliga, Mediafax
„Prețul se justifică prin faptul că la o cultură bio pierderile sunt foarte mari având în vedere că nu se folosesc pesticide și insecticide, așadar producția este mai mică. În plus, perioada de dezvoltare este mai mare. Astfel, dacă o salată în producția normală se dezvoltă în 3-4 săptămâni, o salată bio are nevoie de 3 luni sau chiar mai mult”, explică Marin Dumbravă, proprietarul fermei Biodumbravă.
„Skills-urile noastre nu sunt în a da cu sapa”
La 80 de kilometri de București, sub soarele încă arzător din Câmpia Bărăganului, se întind pe mai bine de două hectare și jumătate culturi de ardei quadrato d”asti giallo sau corno ti toro roso, de mangold, kale, frisee, roșii pinkbrandywine sau yellowbrandywine, morcov alb sau mov, sfeclă roșie, dar și albă sau portocalie, vinete diamond sau aragon, broccoli, mazăre, varză, gulie, conopidă sau roșii de Buzău.
Foto: Victor Ciupuliga, Mediafax
„Dacă e să faci un produs deosebit, fă-l deosebit până la capăt, nu te opri”, explică Andrei Barbu, un tânăr de 30 de ani care a dat o slujbă în IT bine plătită pe o afacere în agricultură neprofitabilă încă – de a planta soiuri premiate și recunoscute la nivel internațional.
„Skills-urile noastre nu sunt în a da cu sapa, ci în a găsi o strategie care să aducă un produs foarte bun pe piață și prin care să găsim clienții cărora să le vindem acele produse. De dat cu sapa pot da mai mulți. De făcut o strategie, o imagine, un branding, un site, a avea know-how-ul necesar despre ce produci și a-i explica unui om de ce produci ceea ce produci, acesta este business-ul de fapt”, explică Andrei.
Foto: Victor Ciupuliga, Mediafax
Face agricultură ca acum mai bine de 50 de ani: fără insecticide, pesticide sau alte substanțe chimice, în plin câmp. Dovadă stau costreiul, o buruiană „mai rea decât seceta” care sufocă plantele, viermii care își găsesc adăpost în cele mai gustoase roșii, și legumele atinse de boală care zac în praful Bărăganului. Andrei își cuantifică atent și îngrijorat pierderile: „Două, șase, zece, 14 fructe pierdute din cauza viermilor. Asta e! Viermele vrea să se hrănească, nu numai să-și umple stomacul așa cum vor oamenii”.
Singurele „cuceriri” moderne pe care le folosește sunt plasele de semiumbrire, sistemul de irigare care include câteva zeci de kilometri de benzi de picurare și două motopompe, precum și alte câteva instrumente agricole de mici dimensiuni.
Ferma lui Andrei nu este certificată bio, un proces destul de costisitor și care durează câțiva ani, dar spune că nu folosește substanțe chimice „pur și simplu”.
Foto: Victor Ciupuliga, Mediafax
„Lumea consideră că ori este perfect organic ori este chimizat până la Dumnezeu și înapoi. Cred că există un trade off (compromis -n.r.) undeva. Adică să faci un tratament chimic la început când planta este mică și să livrezi un produs plin de nutrienți, la un preț acceptabil, mai degrabă decât să livrezi un produs la un preț premium, plin de nutrienți, dar în cantitate atât de mică încât trebuie să fac licitație ca să îl obții”, explică Andrei principala problemă a produselor bio: prețul mare generat de producții mici.
Până ca acest compromis să fie acceptat de consumatori, apelează la alte soluții. Nu departe de baraca din lemn unde două angajate pregătesc pungile cu legume pentru livrarea din ziua următoare, cresc puii.
Foto: Victor Ciupuliga, Mediafax
„Păsările sunt crescute pe câmp unde ciugule buruienile, mănâncă orice, așa că acolo un mai crește nimic, iar la anul, pe lângă faptul că îngrașă terenul, găinațul de pasăre fiind foarte bun, te lasă și fără buruieni. Și atunci, pui o cultură furajeră, crești puii, ei îți îngrașă solul, iar anul următor acolo pui roșile cele mai bune acolo”, spune Andrei.
O parte dintre legumele recoltate de pe câmp ajung la clienți sunt formă de conserve. Angajații lui Andrei tocmai au terminat de pregătit 70 de borcane de zacuscă. Exact ca pe vremea bunicii: cu toate ingredientele coapte pe grătar și fierte într-o căldare mare, pe pirostrie. Un borcan de zacuscă costă 22 lei, dar Andrei are dubii dacă o să iasă pe plus sau pe minus. După 40 de ore de muncă, 70 de borcane de zacuscă se răcesc lent, pentru a rezista, într-o cutie mare de carton, protejate de câteva bucăți de polistiren. Urmează să fie etichetate și livrate.
Foto: Victor Ciupuliga, Mediafax
Cine consumă legume bio
Cosumatorii de produse bio se împart în trei categorii, potrivit producătorilor. Este vorba despre tineri până în 35 de ani preocupați de un stil de viață sănătos, cu venituri peste medie și foarte bine informați, de părinți cu copii foarte mici care cumpăra produse bio pentru aceștia și de cei care suferă de diverse boli și folosesc aceste produse în cadrul terapiilor la care recurg.
Românii care aleg să aibă pe masă legume bio comandă produse o dată pe săptămână, iar valoarea medie a unui coș este de 50-60 de lei, potrivit producătorilor. Numărul acestora crește de la an la an, dar producătorii îi caracterizează ca fiind inconsecvenți, ceea ce le creează probleme în gestionarea producției.
„Clienții fideli comandă cel puțin o dată pe săptămână. Sunt, bineînțeles și clienți care comandă când își aduc aminte, o dată la 2-3 săptămâni. Din păcate nu toată lumea comandă de fiecare dată. Avem clienți care au solicitat să primească email, dar nu au comandat apoi niciodată. În plus, comenzile nu se potrivesc cu producția grădinii, avem uneori surplusuri mari pe care trebuie să le aruncăm, alteori comenzile depășesc producția noastră”, spune Ionuț Nicoară, proprietarul Bănătăți din Țara Făgărașului.
Cele mai căutate produse bio
Producătorii nu ajung la un consens în ceea ce privește vedeta legumelor bio. Unii dintre ei spun că cele mai căutate sunt roșiile, alții vorbesc despre morcovi sau salată ori legume mai puțin cunoscute cum sunt kalele sau mangold, recunoscute pentru proprietățile lor nutritive.
Foto: Victor Ciupuliga, Mediafax
Specificul business-ului cu produse bio
Pornite din pasiunea pentru agricultură și/sau dorința de a mânca sănătos sau văzute pur și simplu ca o investiție, fermele bio nu aduc profit decât după trei-patru ani, în ciuda prețurilor mari pe care le practică producătorii.
Investiția inițială pentru un astfel de business este de 4.000 până la 10.000 de euro, dar poate ajunge pe parcurs și până la 100.000 de euro.
Pe lângă problemele oarecum previzibile ale unui astfel de business – producție mică, resursele umane, inconsecvența clienților – unii producători acuză concurența neloaială.
„”Concurenții” noștri nu produc nimic, s-au rezumat în a livra legume și produse tradiționale făcute de alții. Producătorii le aduc totul gata împachetat la ușa, iar ei doar le duc mai departe la clientul final, cu un adaos între 30 și 50%. Profitul ăsta nu-l atinge producătorul în veci, mai ales că el muncește tot anul, iar speculantul trei minute”, spune Ionuț Nicoară.
Din punctul de vedere al lui Andrei Barbu, așa-zisă concurență nu este o problemă. „Nu e o problemă reală. Intermediarii întotdeauna au un rol pe piață. Ei răspund unei cereri reale din partea consumatorului final. Dacă producătorii ar putea să rezolve toate cererile consumatorilor, nu ar exista intermediari pentru că nu ar avea loc pe piață. Modul în care comunică cu clientul, le prezintă și le face disponibile pentru consumatorul final, rezolvă sau aduc probleme. Există concurență, dar toate instrumentele se află la producător. Disponibilitate produsului, indiferent de preț, este cheia succesului”.