De ce S-AU STINS focarele de pestă porcină africană în Transilvania?! De mintea și mâna omului

Comisia Europeană a decis să înceapă un audit de urgență în România, chiar în această lună, pentru a evalua situația epidemiei de pestă porcină africană (PPA).”Comisia consideră că evoluția PPA este îngrijorătoare, deoarece România a anunțat, în mai puțin de 4 luni, aproape1.000 de focareîn gospodăriile domestice, virusul fiind, de asemenea, confirmat în mai multe exploatații comerciale. Această situație esteextraordinarăși ridică îngrijorări foarte serioase,” a declarat pentru Mediafax, Anca Păduraru, purtător de cuvânt pe domeniile Sănătate, Siguranța Alimentației și proiecte specifice legate de Uniunea Energetică în cadrul CE.

În primele episoade ale anchetei noastre, am ajuns la concluzia ca – în județele din sud-vestul țării, OMULa fost vectorul care a răspândit virusul PPA. Adus peste Dunăre de porcii mistreți veniți din Ucraina, ajutat de indolența și nepăsarea autorităților și a populației, virusul a declanșat o epidemie care a dus la sacrificarea a sute de mii porci în județele Tulcea și Brăila. Cu filtre cu program de 8 ore și mistreți lăsați să hoinărească nemonitorizați, virusul a ajuns și în Ialomița, iar marți, tocmai a fost anunțat un focar în Teleorman.Din cele 8.138 de gospodării afectate de PPA în România, iar 7.404 au primit deja despăgubiri de la stat. Cu banii pentru fermele decimate de virus, factura de până acum a epidemiei depășește 12 milioane de euro. Și nu e tot.

Fermierii care au luat măsuri drastice de carantină și-au salvat porcii de PPA, dar acum îi privesc cum se mănâncă între ei. Au reușit să încetinească fluxul de creștere, însă halele sunt supraaglomerate și va fi greu până la ridicarea carantinei. Asta dacă nu apare, între timp, un nou focar în apropiere. Administratorii fermelor se plâng că au fost scăpați din vedere de autorități și cer să li se acopere pierderile de zeci de mii de euro pe zi. În plus, vor modificarea legislației și crearea unor cordoane de biosecuritate la 10 kilometri în jurul fermelor, unde oamenii să nu mai aibă voie să crească porci. Iar în compensație să primească – desigur, tot de la stat – vouchere pentru alimente

În nordul României, disciplina a învins epidemia

Deloc întâmplător – dacă stai de vorbă cu reprezentanții autorităților statului, ai administrației locale și cu crescătorii particulari de porci din Transilvania – la capătul diagonalei SE-NV, trasată peste România (județele Satu Mare, Bihor, Sălaj), lucrurile stau cu totul și cu totul altfel, cele 35 de focare de pestă porcină înregistrate cu trei-patru luni în urmă, fiind, cu doar câteva excepții, stinse.

„Mai am două focare aici sus, în nordul județului și gata! Am închis tot. Când termin, fac eveniment!” îmi spune directorul DSVSA Satu Mare, doctorul Nicolae Dumuță.

Directorul e un om calm, destins și foarte primitor. Mă invită în birou, fără nicio clipă de suspans, fără niciun „că, să vezi”, „că poate nu vrea prefectul”, că mai știu eu ce… și se pune pe povestit.

Județul său a fost primul afectat, încă din vara lui 2017, când s-a declarat primul focar de PPA din România, într-o gospodărie de la periferia municipiului reședință de județ.

„Anul trecut, după ce am înregistrat focarul, în august, animalele au fost sacrificate și incinerate. Virusul a rămas în Satu Mare, nu a ieșit, nu a plecat nicăieri. Am luat imediat măsurile necesare, prevăzute de lege. Și totuși, cine își imaginează că e ușor și că virusul poate fi controlat, se înșeală. Ceea ce s-a întâmplat în sud e foarte grav, chiar dacă, sunt convins, autoritățile și-au făcut treaba. În ceea ce ne privește, mă bucur că autoritățile județene și cele locale au acționat rapid, iar crescătorii de animale au înțeles necesitatea măsurilor luate. Lupta cu această boală nu este numai a serviciilor veterinare, este a tuturor, este a țării”, spune Dumuță.

Asta, cu siguranță, chiar dacă nu țara, în abstract, face lucrurile să meargă prost sau bine, ci, numai și numai oamenii.

La Satu Mare, virusul a fost adus de om

Așa că, după focarul declarat în 2017, stins între timp, a apărut, la începutul lui 2018, un nou focar, primul semnal de alarmă despre ceea ce avea să însemne „teroarea PPA”.

Și, ce să vezi? Nicolae Dumuță nu aruncă, și el, anatema, așa cum a făcut tot sudul, pe capul porcului mistreț.

„Ancheta noastră, efectuată de specialiști – medici veterinari – ne-a condus la concluzia că virusul a fost introdus prin produse de origine animală, provenite din Ucraina. Și am susținere în ceea ce vă declar. Din confiscările făcute la punctul de trecere a frontierei Halmeu, am identificat acest virus, confirmat și de București,” explică directorul DSVSA Satu Mare.

Cât despre mistreți: „Discutăm de peste 1100 de probe de mistreț, anul trecut, împușcați și examinați – toți cu rezultat negativ la PPA. Asta înseamnă foarte mult,” apreciază directorul.

România vulnerabilă

Pe 4 aprilie 2018, un nou set de analize avea să-i întărească convingerea vizavi de sursa de răspândire a virusului.

Virusul PPA era depistat într-un tip de cârnat provenit dintr-un lot de alimente confiscate cu o săptămâna înainte de la un cetățean ucrainean, în Vama Halmeu. Pe lângă „primul fel”, ucraineanul le-a servit vameșilor și „felul doi”: salam contaminat cu același virus.

Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) – Laboratorul Național de Referință pentru pesta porcină africană (PPA) – a confirmat că în cele două produse este prezent genomul viral al PPA.

„Trebuie să vă spun că PPA este o boală exotică care ajunge pentru prima dată în România,” explică doctorul Dumuță. „Este foarte important să înțelegem acest lucru. Boala este una foarte greu de stăpânit, foarte puțin cunoscută, imprevizibilă. Germania, de exemplu, declară că boala va ajunge și la ei, dar nu se știe când. Deci discutăm de timp și nu dacă va ajunge sau nu.”

Șeful DSVSA atrage atenția asupra vulnerabilității României, având în vedere poziția geo-strategică și susține că pătrunderea virusului era „foarte simplu de anticipat„. „Dar oricât te-ai pregăti, oricâte măsuri ai lua, niciodată n-o să reușești. Discutăm aici de biologie, nu de matematică – de nimic altceva. Eu nu cred că există specialist în această lume care să ia toate măsurile pentru a preveni boala”.

Cu toate acestea, deși Satu Mare e o zonă vulnerabilă, aflându-se pe graniță, acolo unde e „trafic la vamă, circulație, persoane…”, autoritățile, în primul rând DSVSA, au reușit să stopeze virusul la frontieră.

„Organele vamale, Poliția de Frontieră, noi, vânătorii, cu toții am reușit asta. Până anul trecut, când am avut primul caz. Și atunci am demonstrat că sursa se află în unele dintre alimentele introduse în țară. O situație foarte greu de controlat și care ne face vulnerabili. Suntem vulnerabili și vom fi. Noi, România, rămânem la mâna destinului și a supravegherii. Foarte important în această boală este descoperirea timpurie. Pentru ca să putem acționa”, conchide doctorul Nicolae Dumuță.

Prin pădurea Noroieni

De la Direcția Sanitară o iau pe DJ 18 – drum perfect asfaltat – preț de vreo 13 km, către comuna Micula. Drumul traversează pădurea Noroieni, acolo unde a fost găsit, mort, la mijlocul lunii mai, unul dintre cei patru porci mistreți infestați cu PPA, înregistrați, totuși, pe raza județului Satu Mare.

Se presupune că modalitatea de contaminare a acestuia a fost contactul cu alte exemplare de mistreți bolnavi, veniți din Ungaria sau Ucraina, unde boala a fost depistată în mediul silvic.

Drept urmare, întreaga pădure este căptușită cu anunțuri, atenționări, pancarte, coli xeroxate, capsate/lipite pe trunchiurile copacilor, care – toate – interzic accesul din cauza posibilității existenței, în continuare, acolo, a virusului PPA.

Opresc, cobor, fac poze, filmez și mă abțin să intru în pădure, aliniindu-mă, la rândul meu, disciplinei impuse de oamenii locului.

Micula, localitate liberă de PPA

Micula, „reședința de comună”, locul întâlnirii virusului PPA cu România, în 2018, e un sat vioi și destul de colorat. Inscripționările sunt bilingve, se vorbește ungurește, dar nimeni nu pare deranjat de prezența mea în zonă, chiar dacă, la un moment dat, devin cumva prea insistent, interesându-mă despre stadiul PPA în zonă.

Un tânăr cu hanorac gri și gluga pe spate, pe care încerc să-l abordez, mă pasează unui consătean, mai puțin vorbăreț, anume „domnului Gyuri”. Domnul Gyuri nu vrea să vorbească deloc despre purceii săi, chiar dacă omul meu în hanorac îl îndeamnă să-și spună păsurile. Gyuri fumează, tace și se urcă îmbufnat la volanul mașinii personale, deși nu pare chiar apt să întoarcă cheia în contact.

Îmi fac probleme că nu voi găsi pe nimeni care să-mi povestească ce și cum s-a întâmplat cu pesta porcină africană în acest sat. Iar felul în care un alt miculean mă salută din goana căruței, urmat de refuzul disperat, transmis de doi bicicliști seniori, în două limbi de circulație est-europeană, aproape că mă conving de acest adevăr neconvenabil.

Și, totuși, la scurt timp, o doamnă și doi domni îmi spun, amabili, aproape la unison, că lucrurile în privința rezolvării focarelor de PPA, la ei, în Micula, au mers ca pe roate. „Problema s-a rezolvat repede la noi. Au venit medicii, și de la noi și de Satu Mare și au acționat imediat. Iar oamenii au fost de înțeles și au fost de acord. Și acum, dacă cineva taie un porc, mai întâi merge la analiză,” îmi spune doamna Bodo Eva.

„Totul a mers normal. După ce s-a descoperit PPA, toată lumea a fost de acord cu măsurile luate de autorități – Poliție și medici veterinari. Au verificat toate persoanele care dețin porci,” povestește domnul Radu.

Ba, încă domnul Gheorghe a avut porci și, pentru că erau sănătoși, nu s-a atins nimeni de ei. Cum a făcut, cum i-a ținut sănătoși? Nu, nu la lada frigorifică, ci așa cum i-au cerut autoritățile: i-a ținut în curte, el nu s-a mai dus la pădure, a dezinfectat locul, cotețele, bătătura.

Primarul iute și deloc furios

Și, când întreb eu de primărie, primăria în spatele meu. Urc, bat la ușă, iar domnul primar, ca și când m-ar fi așteptat din zori, mă invită repede să iau loc. Cât mă gândeam eu dacă m-o fi văzut pe fereastră, omul și începe să vorbească, așa încât abia-abia dacă apuc să dau drumul la cameră.

„Pe 13 august, am primit de la DSVSA Satu Mare un act sanitar-veterinar de stingere oficială a focarului de boală, la porcii domestici – că noi n-am avut mistreți – după declararea oficială a focarelor, deschise începând cu 11 ianuarie 2018. Aici la noi a fost primul focar de anul acesta,” povestește primarul Ștefan Doboș.

Îl întreb cum de s-au mișcat totuși totuși atât de repede, după ce ultimul focar apăruse în urmă cu nu foarte mult timp.

„Păi, după ce am primit document oficial de la DSVSA, că în comuna Micula a apărut PPA, la ora 9:00, la 10:00 am convocat membrii comisiei din celula de criză. Atunci, pe loc, am prelucrat toate datele primite de la DSV. Cu toții, cu conducerea și angajații de la DSV, am luat foarte în serios acest lucru. Imediat am făcut o echipă, trei grupe, prin care am înștiințat toată comuna, toți locuitorii, toate gospodăriile care au avut animale, ce au de făcut: să nu lase porcii să iasă afară din curte, să nu fie mișcare de porci, că au fost închise toate târgurile de animale. Și populația a înțeles ce are de făcut,” explică primarul privindu-mă drept, în ochi, să știu că spune adevărul.

Apoi zice că, în tot acest timp, chiar și acum, când vorbim, primăria înștiințează populația, prin afișe, prin tot felul de măsuri, să aibă grijă cum și ce fac „pentru că, altfel, degeaba am închis focarele”.

„Virusul de la noi nu a putut să iasă, să meargă în altă parte, pentru că toată lumea a luat în serios situația, împreună cu jandarmii și polițiștii. La ieșirile din comune, pe toate locurile au funcționat filtre non-stop. Iar de ajuns la noi, virusul a ajuns din vecinătate, de la ucraineni. S-a confirmat ce am spus eu, că la Vama Halmeu s-au găsit produse contaminate. Fiind lângă graniță, cea mai mare pondere de ucraineni este aici, la Micula”.

Cât despre mistreț, inamicul public numărul unu al sud-estului României, Doboș nu știe decât un singur caz, cel de la Noroieni. „Și în toată pădurea s-a făcut afișaj, s-a anunțat că este strict interzis populației să intre în pădure, la cules de ciuperci și la tăiat lemne. În perioada respectivă, toată pădurea asta mare, care se găsește între Satu Mare și Micula a fost non-stop supravegheată, iar populația, înștiințată prin afișe că a apărut pesta la mistreți. Și, har Domnului, nu a mai apărut. Dar asta și pentru că lumea s-a conformat, nu a transportat, nu a tăiat și nu a vândut porci” conchide primarul Doboș.

Și dacă eu însumi n-aș fi venit prin pădure, mai-mai că nu l-aș fi crezut… Neam.

Ministrul Agriculturii Petre Daea, vorbe goale și dezinformări

În continuare, autoritățile române se ascund după vorbe și chiar dezinformează, încercând să diminueze dimensiunile problemei. Deși Comisia Europeană a ordonat un audit în România, ministrul Agriculturii Petre Daea apare pe postul național de televiziune și pretinde căVytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și securitate alimentară, ar fi admis că România a respectat, din februarie 2017, când a fost avertizată de pericolul PPA, toate recomandările Uniunii Europene. Și dă vina pe biata Deltă a Dunării, care a făcut ca România să fie cea mai expusă țară din Europa în fața virusului.

Pe 10 octombrie, același ministru al Agriculturii se lăuda cu cele 43 de milioane de euro cu care ne ajută Uniunea Europeană să cumpărăm dezinfectoare, laboratoare sanitar-veterinare și incineratoare. Câteva zile mai târziu, apare și clarificarea necesară: banii provin din bugetul Programului Național de Dezvoltare Rurală, iar guvernul a a informat Comisia Europeană că ar dori realocarea lor pentru finanțarea măsurilor de prevenire a PPA. Aprobarea încă nu o avem, ci doar promisiunea comisarului pentru agricultură Phil Hogan, care – susține Petre Daea – va face tot posibilul să accelereze procesul.

Investigația jurnalistică demarată de Gândul continuă și veți putea vedea cum a fost stopată epidemia de PPA în restul localităților din nord-vestul României.

(va urma)