Delta Bucureștiului, motiv de ceartă între proprietari și ecologiști. Unii vor bani, iar ceilalți – să transforme Văcăreștiul într-un Buenos Aires. GALERIE FOTO

Mult stuf, bururieni de toate felurile și foarte multe gunoaie, așa se poate descrie în câteva cuvinte „Delta Văcărești” de către cineva care merge pentru prima dată în zonă. Situată în sectorul 4 al Capitalei, între Hotelul Rin, mall-ul Sun Plaza și Șoseaua Văcărești, zona umedă din inima Capitalei a fost descoperită în urmă cu câteva luni.

Cu toate că e plină de gunoaie, specialiștii spun că mica deltă adăpostește un adevărat ecosistem natural neașteptat de bogat: 90 de specii de păsări, printre care ulii, fazani, rațe sălbatice, mamifere, pești și amfibieni. Unele dintre aceste specii fiind protejate de lege.

Ecologiștii de la mai multe asociații de mediu, printre care „Salvați Dunărea și Delta” și „Ecopolis”, vor să declarare toate cele 190 de hectare ale lacului Văcărești arie naturală protejată. Pentru aceasta au organizat sâmbătă o acțiune de ecologizare la care au participat peste 80 de voluntari. Ei au venit să strângă gunoaiele care provin în mare măsură de la bucureștenii care locuiesc în zonă.

Marginile de beton ale fostului lac Văcărești sunt un fel de groapă de gunoi, cu munți întregi de gunoaie. Voluntarii au vrut însă să elibereze stufărișul și plantele de mizeria adunată în ani de zile.

Înarmați cu mânuși și saci de gunoi, voluntarii s-au împărțit pe două cărări de la prima oră a dimineții. Cei care au mers să curețe mizeria din partea de deltă aflată în spatele mall-ului Sun Plaza au fost întâmpinați de mai mulți romi care trăiesc în zonă.

La început, romii au crezut că voluntarii sunt de la primărie și iar au venit să le dărîme coșmeliile. Când au înțeles despre ce este vorba au spus că nu sunt de acord cu amenajarea unei delte. Motivul? Nu ar mai avea unde să stea.

„Ce deltă să fie asta, că eu o bat în fiecare zi să tai coroanele pentru morți și nu văd nicio pasăre. Nu-i nimic aici, sunt minciuni. Ai văzut mata urși!?”, întreabă Vasile Mitroi, 52 de ani, care spune că trăiește aici de 12-14 ani. Pe lângă el se strâng mai mulți copii murdari și desculți. Nu sunt ai lui, ci ai altor familii care nu aveau unde să locuiască și și-au construit cociobe aici.

Pe la prânz, munca voluntarilor a fost întreruptă de apariția proprietarilor din fosta Luncă a Văcăreștilor. La ecologizare au venit aproximativ 10 oameni, dar proprietari sunt peste 120 de persoane care înainte de anul 1988, când Ceaușescu a început construcția lacului, aveau aici case și grădini cu legume. Proprietarii sunt nemulțumiți că nici până acum nu și-au recuperat terenurile și nimeni nu i-a despăgubit pentru pierderile pe care le-au avut.

Nici ei nu cred că aici ar exista o deltă în adevăratul sens al cuvântului, pentru că știu foarte bine ce a fost în zonă. Proprietarii consideră că terenul este al lor pentru că atunci când a început construcția lacului Văcărești nu a existat un decret de expropriere, ci un simplu decret privind abrobarea unor măsuri pentru începerea „Lacului Văcărești”.

„Noi suntem trei frați și avem 2.000 de metri în Lunca Văcăreștilor. Am actul de proprietate de la bunicul meu care, în 1921, a cumpărat teren și a fost grădinar. Înainte, toată zona era cultivată cu legume și flori. Ne considerăm proprietari pentru că nu există vreun decret de expropriere. Unii dintre oamenii de aici aveau case și ei au fost despăgubiți pentru case, dar nu și pentru terenuri”, explică Ioan Marinescu motivul pentru care a venit la acțiunea de ecologizare.

O altă proprietară, doamna Andronic, susține că zona are aspectul unui lighean. „Înainte de Revoluție s-a umplut bazinul cu apă și n-a rezistat și atunci apa s-a revărsat și de atunci a rămas umed pentru că au fost tone de apă. Dar nu sunt izvoare”, zice femeia care susține că are 3.000 de metri moștenite de la părinți și alte 3 hectare de la bunici.

Proprietarii nu sunt neapărat supărați pe ecologiștii care au venit să facă curat în zonă, ci ei se tem că nu vor fi despăgubiți pentru terenurile lor odată ce zona va fi declarată arie protejată. Le e teamă că nimeni nu-i va baga în seamă, cum s-a întâmplat și până acum, iar ei tot păgubiți ar rămâne.

„V-ar conveni dumneavoastră ca după 20 de ani să vină cineva să vă facă curat în casă și în același timp să vă dea afară din casă?”, întreabă una dintre doamnele care are de recuperat 1.900 de metri de teren.

Proprietarii din zona Lacului Văcărești arată documente prin care Guvernul a scos din circuitul agricol și civil o suprafată de 182,99 de hectare, dar fără să aibă acte de expropiere. Acest lucru s-a întâmplat în 2003, când Ministerul Mediului a încheiat un contract de concesiune cu firma Royal Romanian Corporation, care ulterior a și fost dată în judecată pentru că nu a făcut nimic din ceea ce a promis.

„Problema noastră este că acest teren nu aparține domeniului public, așa cum ilegal a fost declarat de Guvern, pentru că nu există vreun decret de expropriere”, arată Ioan Marinescu.

Pentru că unii dintre proprietari susțin că ecologiștii ar trebui să le dea banii pe terenuri, atmosfera devine tensionată. „De unde să vă dau eu doamnă 10 milioane de lei?”, întreabă Cristian Lascu, speologul și inițiatorul proiectului „Delta Văcărești”, cel care este și președintele comisiei științifice pentru zona umedă din inima Capitalei.

Proprietarii nu sunt impresionați nici de expoziția de imagini cu animalele din mica deltă, adusă de fotograful Helmut Ignat. Acesta a stat toată vara să prindă cele mai bune instantanee cu animalele din zonă.

„Credeți că păsările astea sunt de aici? Le-ați văzut dumneavoastră? Astea sunt din deltă!”, afirmă alți proprietari. Fotograful este însă dispus să facă pariu cu oricine că imaginile sunt reale și că animalele trăiesc în perimetrul Văcărești.

„Suntem câteva asociații neguvernamentale care avem o viziune pentru acest loc, așa-zisa groapă a Văcăreștilor. Vrem să propunem să se amenajeze un parc natural intraurban în mijlocul Bucureștilor, care s-ar putea să fie cel mai important punct de atracție turistică al Capitalei. De ce ar fi Casa Popoprului cel mai important punct al Bucureșiului și n-ar putea fi acest loc, în care natura și-a făcut de cap și și-a luat pământul înapoi? Sigur, nimic din toate acestea nu se poate face fără să respectăm dreptul la proprietate al celor peste 100 de proprietari de terenuri care au fost demolați și nu au fost despăgubiți”, explică Liviu Mihaiu, președintele Asociației „Salvați Dunărea și Delta”.

El spune că un asemenea proiect că ar putea fi cofinanțat de statul român. Ceea ce ar putea costa câteva milioane de euro, n-a făcut nimeni un calcul precis.

Ecologiștii aduc ca argument faptul că astfel de locuri umede în mijlocul orașului mai există și în alte capitale din lume- de exemplu la Buenos Aires- unde există Costanera Sur, care atrage peste un milioan de turiști anual.

Proprietarii au stat în zona Văcărești până în jurul prînzului, când a ajuns și ministrul Mediului, Rovana Plumb. Acesta a ținut să vină la ecologizare, chiar dacă a avut toată ziua ocupată cu ședința de Guvern. Oficialul a semnat și petiția lansată de ecologiști prin care cer acordarea statutului de arie naturală protejată pentru „Delta Văcărești”.

„Noi vrem să creăm un refugiu verde pentru bucureșteni din această zonă”, a explicat ministrul. Rovana Plumb le-a spus celor prezenți că pentru a declara zona arie protejată trebuie urmate două etape clare. În primul rând, trebuie făcut un studiu de fundamentare- care se află deja în lucru la o comisie științifică.

„Urmează ca după ce se identifică aceste specii de păsări și animale să se delimiteze clar perimetrul ariei protejate. Va fi apoi faza a doua, când vom vedea care sunt proprietarii care sunt în raza ariei protejate, proprietari care vor fi despăgubiți potrivit legislației în vigoare”, a spus Rovana Plumb. Ministrul nu a dat un orizont de timp în care aria protejată să fie delimitată. „Este destul de greu să spun în momentul acesta că într-o lună sau două va fi gata studiul, pentru că specialiștii vor avea ultimul cuvânt”, a precizat Plumb.

O comisie științifică formată din membri ai Academiei Române, ai Muzeului Național de Istorie Naturală Grigore Antipa și specialiști de la National Geographic România lucrează la realizarea studiului de fundamentare. În același timp, la Ministerul Mediului s-a format o altă comisie juridică pentru restituirea proprietății.

Petiția online pentru declararea ariei protejate a Văcăreștilor a fost semnată până acum de peste 300 de persoane.

Fotografii de Andreea Ofițeru//Gândul