„Delta” Văcărești – între arie protejată, proprietate privată, deșeuri, câini și loc de pescuit

„Delta” Văcărești din Capitală, în curs de a fi declarată arie protejată, revendicată de foștii proprietari care nu au fost nici până acum despăgubiți, se prezintă ca un câmp al nimănui unde se aruncă gunoaie, se perindă oameni fără adăpost, câini vagabonzi și pescari de ocazie.

„Delta” Văcărești din Capitală, în curs de a fi declarată arie protejată, revendicată de foștii proprietari care nu au fost nici până acum despăgubiți, se prezintă ca un câmp al nimănui unde se aruncă gunoaie, se perindă oameni fără adăpost, câini vagabonzi și pescari de ocazie.

Sâmbătă dimineață, voluntarii de la Asociația „Salvați Dunărea și Delta” și Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis au mers în zona Lacului Văcărești pentru a strânge deșeurile de pe câmpul de aproximativ 190 de hectare, ocupat de case și grădini de legume în urmă cu 30 de ani, până când s-a dorit transformarea lui în lac artificial.

Înconjurat de un parapet, câmpul presărat de bălți, arbuști și stuf, dar și resturi din fostele construcții și alte gunoaie, găzduiește, se pare, un ecosistem natural neașteptat de bogat, de peste 100 de specii de păsări, mamifere și reptile.

National Geographic România a documentat toate acestea în iunie, lansând inițiativa ca zona să fie declarată arie naturală protejată, demers preluat și de ONG-uri și susținut de Ministerul Mediului.

Potrivit reprezentanților Asociației „Salvați Dunărea și Delta”, zona ar putea deveni cea mai mare arie naturală protejată urbană și un model de transformare a unui spațiu abandonat și folosit ca groapă de gunoi într-un loc de utilitate publică, prin amenjarea ei pentru publicul larg.

Între timp, zeci de voluntari au mers sâmbătă să adune deșeurile, alăturându-li-se și ministrul Mediului Rovana Plumb cu secretarul general Mircea Popa. Cu această ocazie, au venit și câțiva dintre foștii prorpietari din zonă care își revendică terenurile de peste 20 de ani. Întreaga zonă este în prezent dată în concesiune de către Administrația Națională „Apele Române” unei firme private cu care Ministerul Mediului este în litigiu.

Șase dintre foștii proprietari au obținut în instanță hotărâri definitive în favoarea lor, unii încă se judecă cu ministerul, dar nu au un cadastru făcut, iar alții nu au acte doveditoare de proprietate, potrivit secretarului general Mircea Popa.

Foștii proprietari care au venit sâmbătă la „Delta” Văcărești spun că de patru ani au depuse dosarele la Ministerul Mediului, la o comisie care se ocupă de reglementarea proprietăților.

„Din 1990 s-au depus notificări, întâi la Primăria Sectorului 4, apoi la Prefectură, apoi la Primăria Capitalei, până în 2008, când dosarele au fost repartizate la Ministerul Mediului. Ei spun că terenul e în domeniul public al statului, să-mi arate și mie un decret de expropriere, nu există așa ceva. Unii au titlu de proprietate, plătesc impozite. Sunt proprietar cu acte în regulă; degeaba, nu pot să-mi exercit dreptul”, spune Ioan Marinescu, precizând că ministerul avea în evidență 140 de foști proprietari ca el.

Rovana Plumb spune că este nevoie de reglementarea proprietăților pentru a declara zona arie naturală protejată. Întrebată cum se va face acest lucru, dacă oamenii își vor primi înapoi terenurile sau vor fi despăgubiți financiar, Rovana Plumb răspunde: „Comisia care se ocupă de reglementarea proprietăți este cea care, în conformitate cu prevederile legale, își va spune punctul de vedere. Eu, ca ministru al Mediului, am mesajul că-mi doresc pentru bucureșteni ca această zonă să devină un refugiu verde”.

Foștii proprietari insistă însă să știe când se vor rezolva problemele lor: „Să facă, domnule, să facă (arie protejată, n.r.), dar să ne dea și nouă ce-i al nostru”, spune unul dintre ei.

De altfel, ei nu își doresc înapoi terenurile pe care le aveau aici, unde acum este o mlaștină și nu se mai poate construi, ci să fie despăgubiți. Pentru aceasta însă, trebuie să li se recunoască mai întâi dreptul de proprietate în zonă, ceea ce nu se întâmplă de peste 20 de ani, spun oamenii.

„Am depus la Ministerul Mediului cererea pe Legea 10 (Legea 10/2001 privind imobile preluate în mod abuziv în timpul regimului comunist, n.r.). Nu mi-a dat teren, nu mi-a dat casă, nu mi-a dat nimic. Eu am șase milioane (lei vechi n.r.) pensia, n-am bani să mă judec. Sunt 1.900 de metri pătrați și suntem cinci moștenitori”, spune o doamnă.

Majoritatea au suprafețe mici, pe care aveau case cu grădini frumoase de flori și legume, își amintesc doi foști prorpietari. „Ce era aici acum 30 de ani! Case frumoase, numai gladiole. Era bază legumicolă”, spun aceștia.

„Ne-a făcut statul chiriași din proprietari. Și Regele Mihai și-a luat ce era al lui. Dar e rea voință”, spune un alt bărbat.

Povestește că mai vine, ca și alții care își revendică terenurile în zonă, să pescuiască aici. Sunt toți supărați pe Gicu, care vine cu plase sau sârme cu curent electric și golește balta. Același Gicu a ars și din stuf, mai mulți romi și-au așezat barăci la margine și umblă prin zonă după materiale de construcție, e plin de câini și așa mai departe, povestește bărbatul, adăugând că s-ar bucura ca zona să fie arie protejată. De altfel, trei femei cu copiii după ele s-au și ținut după oamenii de la minister până la mașina parcată în câmp.

O femeie din grupul proprietarilor spune resemnată la plecare: „Din 10 în 10 ani ne întâlnim, data viitoare o să fie alți ziariști care o să ne întrebe și va fi la fel. Ne vedem la generația următoare”.

Marinescu le strigă voluntarilor: „La revedere! Succes în activitate! Noi ținem cu voi, vom învinge împreună!”, și pleacă alături de ceilalți proprietari.

În urma vizitei, pe fostele lor terenuri, oamenii au primit tricouri cu textul „Delta Văcărești”, cum purtau și voluntarii care făceau curățenie.

Ministerul Mediului a constituit în schimb o comisie științifică pentru elaborarea studiului de fundamentare pentru declararea zonei arie protejată, din care fac parte membri ai Academiei, specialiști de la Muzeul Antipa și National Geographic.

De aproximativ două luni, un mic grup de cercetători se ocupă de acest studiu. Coordonatorul grupului este Florin Stoican, președintele Asociației Kogayon, care a înființat în 2004 Parcul Național Buila-Vânturarița. Stoican este geolog și lucrează cu alți patru specialiști, în botanică, ornitologie, entomologie și herpetologie.

„Sunt peste 90 de specii de păsări, printre care rața roșie și cormoranul pitic, protejate la nivel european. Mai sunt două specii de șopârle, o specie de șarpe, trei de broaște și două de tritoni, protejate la nivel european”, exemplifică acesta din fauna zonei.

Odată finalizat, studiul de fundamentare trebuie să primească avizul Academiei Române, iar apoi va putea fi depus la Ministerul Mediului, pentru a servi, alături de documentația privind situația juridică a terenurilor, elaborării unei hotărâri de guvern pentru declararea zonei arie naturală protejată.

Stoican speră ca echipa să poată termina studiul până la sărbători și să fie depus la începutul anului viitor la Academie.

„Zona ar putea fi un punct de educație ecologică pentru toți bucureștenii. Sunt două milioane de oameni pe care poți să-i apropii de natură, care poate astfel vor avea mai multă grijă când se duc să viziteze alte zone sălbatice”, spune Stoican.

Câteva exemplare din fauna zonei au fost prezentate în expoziția foto „Rezervația Naturală Urbană Văcărești”, semnată de Helmut Ignat de la National Geographic.

Voluntarii prezenți la eveniment, dar și ministrul Rovana Plumb și-au luat angajamentul simbolic de a proteja „Delta” Văcărești lăsându-și amprenta colorată pe o pânză în cadrul momentului „Raise your hand for Văcărești”.

Totodată, peste 300 au semnat deja petiția „«Delta» Văcărești: un plămân în București!” pentru declararea zonei arie naturală protejată, în numai două zile de la crearea acesteia.