#DIZGRAȚIAȚII. În România, un deținut mănâncă de 4 lei pe zi. Cum arată meniul care vine ”la pachet” cu boala: ”Am arsuri puternice”

Pe culoarul Secției I a penitenciarului Jilava se aude sunetul metalic al unui cărucior. Cazane mari de tablă se lovesc unele de altele, iar capacele puse deasupra lor sar de fiecare dată când roțile trec peste denivelările podelei de ciment. În fiecare garniță este înfipt câte un polonic mare, năclăit în mâncare, care pendulează pe buza oalelor la fiecare schimbare de direcție.

,,Masaaa, a venit masaaa!”, strigă tare unul dintre condamnați.

Prin hărmălaia celor peste 250 de deținuți încarcerați la Secția cu regim deschis, anunțul nu răzbește, dar e preluat de un alt condamnat, apoi de altul și tot așa se duce vestea până în capătul celălalt al secției. Ca într-un furnicar, deținuții încep să iasă dintr-o celulă și să se mute în alta. Sunt doar 16 camere de detenție, cu o suprafață de cel mult 20 de metri pătrați, în care stau 18-20 de suflete. Fiecare are patul lui, castronul lui și tacâmurile lui. Mâncarea e la comun și numai câțiva își permit să mănânce altceva decât le pune penitenciarul în castron, dacă familia le trimite. Dar și aceste pachete sunt limitate, iar un deținut nu poate primi mai mult de 10 kilograme de mâncare lunar, la care se pot adăuga maximum 6 kilograme de fructe și legume și o cantitate de maximum 20 de litri de apă minerală sau băuturi răcoritoare.

,,În perioada 2009-2010, cât am stat la Penitenciarul Poarta Albă, din Constanța, mă aflam pe o secție cu alți deținuți, în camere foarte mici, nu aveam condiții de igienă. Oricât am încercat noi să facem, atât cât putem, curățenie tot nu reușeam. Încercam noi să procurăm materiale să ne facem condițiile de care aveam nevoie. Mâncarea și apa, la fel, nu erau bune. Apa era cu tot felul de impurități, calcar, mormoloci”, povestește Adrian Chiribău, unul dintre cei încarcerați la Jilava.

Așteaptă tăcut să-i vină rândul, cu un castron verde în mâna dreaptă și unul gălbui în mâna stângă, privind spre cei doi deținuți, îmbrăcați cu halate albe și bonete pe cap, care împing căruciorul cu mâncare de la o celulă la alta. Mirosul de fiertură a ajuns la el cu mult înainte de a vedea ce primește azi, la prânz.

,,Asta e fasole fiartă, da, fasole cu cârnat. Mâncăm bine azi…” spune Adrian cu voce scăzută.

Un manager de companie, un om care s-a ocupat de administrarea mai multor firme, care a mâncat, de multe ori, la restaurante de lux și care de când se știe a avut parte de tot ce e mai bun, se bucură acum când primește fasole fiartă cu un cârnat și un polonic de ciorbă. Cele trei mese zilnice pe care i le asigură penitenciarul se încadrează în limita a 4 lei.

,,Am aici meniul pe luna ianuarie, dimineața – ceai, biscuiți, margarină și marmeladă; la prânz – a fost ciorbă de văcuță și iahnie de fasole cu cârnați, măr și cozonac. Pentru musulmani, a fost cu carne de vită sau de oaie. Iar seara – salată orientală. Acum, un exemplu din timpul săptămânii, luăm data de 6, ceai, biscuiți, margarină, salam – la micul dejun; ciorbă de porc – la prânz pentru regimul comun, varză cu carne de porc; ghiveci de legume și compot – seara. Pentru musulmani, specificația este carnea, care e de pui sau de vită. Alt meniu, dimineața – ceai, biscuiți, margarină, marmeladă; ciorbă de văcuță – la prânz, varză cu carne de porc; ghiveci de legume – seara, și măr. Alt tip de meniu, ceai, biscuiți, margarină, brânză – dimineața; ciorbă de fasole boabe, tocăniță de cartofi cu organe și carne de porc – la prânz; seara – paste su sos și cârnați. Deci, meniurile diferă, sunt calculate la un număr de calorii și au și prețul exact pe care l-am spus mai devreme, 3 lei 76, 3 lei 40, 3 lei 56, la care se adaugă norma de TVA, ajungând undeva la 4 lei și 5 bani”, explică purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Jilava, Cristian Micu.

Problema alimentației a fost semnalată într-un material anterior publicat de Agenția MEDIAFAX și de Florin Licioiu, un tânăr de 24 de ani, încarcerat la Penitenciarul Ploiești, fiind condamnat pentru că a condus o mașină neînmatriculată fără a avea permis de conducere.
,,Eu am început de gastrită și nu pot mânca anumite mâncăruri fiindcă îmi agravează boala. Aveam arsuri puternice, așa că am fost dus la spitalul penitenciar de la Jilava. Doctora m-a întrebat care e problema, i-am zis, apoi mi-a spus «Păi de la vârsta asta te plângi?! Lasă că ești tânăr, reziști!» și m-a dat afară din cabinet, fără să mă consulte”, a povestit Florin.

Familia lui vine la fiecare două săptămâni să îi aducă pachet cu mâncare gătită, tocmai pentru ca afecțiunea sa să nu se acutizeze.
Dar mulți alți deținuți nu au de la cine primi pachete, așa că se limitează la ce primesc în penitenciar.

Comisarul Cristian Micu atrage atenția, însă, că doar o mică parte din suma alocată lunar pentru un deținut e folosită efectiv pentru alimentația acestuia, cea mai mare parte fiind reprezentată de salariile personalului care se ocupă de paza și custodierea acestuia, de cheltuielile cu utilitățile penitenciarului și de costul carburantului pentru a-l transporta pe deținut la instanța unde are termen de judecată.
,,Trebuie schimbată și mentalitatea oamenilor. Din suma care se vehiculează, de 2.600 de lei alocată unui deținut, ponderea e dată de salariile angajaților, nu de hrana care i se oferă deținutului. Aici sunt cheltuieli date de plata facturilor, de transportul deținutului între penitenciare și instanță, de cazarmament, de medicamente și tot ce presupune întreținerea unei persoane. Dar ponderea e dată de salarii, clar”, a completat comisarul șef Cristian Micu.

Conform raportului de activitate al ANP, în anul 2016 a crescut costul mediu lunar pentru custodierea unui deținut, de la 3.369 de lei, cât a fost în 2015, la 3.532 de lei. Din această sumă, dacă se scad cheltuielile cu personalul angajat al ANP, pentru igiena, medicația și resstul serviciilor de custodiere a unui deținut s-au alocat lunar, în medie, 1.316 lei, cu aproximativ 200 de lei mai mult decât în 2015. Din această sumă, însă, pentru hrana persoanei aflată în detenție se alocă, lunar, puțin peste 120 de lei.