EXCLUSIV| Soarta blestemată a Micului Trianon din Florești. Palatul Nababului, infectat de ”cancerul pietrei” și ajuns o ruină, salvat după 100 de ani
Unul dintre cele mai frumoase și mai vaste domenii, pe vremuri princiare, de pe întreg cuprinsul țării este cel de la Florești – Prahova, care se întinde cât vezi cu ochii de jur împrejurul castelului supranumit Micul Trianon, datorită asemănării izbitoare din punct de vedere arhitectural cu celebrul palat din grădinile Versailles. Spre deosebire, însă, de Micul și Marele Trianon de la Versailles, părți ale reședinței regale franceze din secolele XVII și XVIII, Palatul Cantacuzinilor de la Florești a avut o istorie zbuciumată.
Abandonat înainte ca mistria meșterului să pună ultima încărcătură de mortar între cărămizile castelului, Micul Trianon românesc a devenit exponentul unui adevărat blestem. Gard în gard cu spitalul TBC din localitate, grandiosul palat a ajuns să fie, potrivit legendei, infectat cu bacilul Koch, pereţii fiind afectați de prezența unei ciuperci litofage, un fel de cancer al pietrei.
Dincolo de poveste – reală pentru unii, simplă fantasmagorie pentru alții -, cert este că proprietatea Cantacuzinilor a fost lăsată în paragină mai bine de 110 ani. Decenii la rând, hoții de fier vechi și de suveniruri istorice și-au făcut de cap, transformând întreaga construcție, dintr-una cu adevărat maiestuoasă, într-o relicvă cu iz malefic pentru comunitate.
Asta până de curând, când o mână de oameni a găsit o soluție pentru salvarea palatului de o neasemuită frumusețe.
I se spunea „Nababul”
Vastul domeniu princiar a aparținut cândva lui Gheorghe Grigore Cantacuzino, unul dintre cei mai avuți și mai influenți prinți români ai anilor 1900.
I se spunea „Nababul” tocmai datorită averii uriașe pe care o deținea și care i-a permis, în vara lui 1911, să înceapă construcția, la Florești – Prahova, a unuia dintre cele mai scumpe și mai sofisticate castele, la acea vreme, de pe întreg cuprinsul României. Castel care, astăzi, este nucleul arhitectural pe fundamentul căruia se desfășoară unul dintre cele mai apreciate și mai în vogă evenimente culturale din Muntenia istorică.
Construit de celebrul arhitect Ion Berindey
Înainte de a vedea cum a început renașterea domeniul princiar de la Florești, este necesar să parcurgem cei câțiva pași care îi definitivează istoria. Prima mistrie a meșterilor zidari s-a aflat sub bagheta celebrului arhitect Ion Berindey, omul responsabil, printre altele, de realizarea Palatului Cantacuzino din Bucureşti, actualul Muzeu Naţional ”George Enescu”.
La cererea „Nababului“, Berindey nu a făcut rabat de la nimic, folosind tehnologii de construcție rarisime în epoca respectivă. Realizat într-un stil eclectic, palatul – o adevărată bijuterie cu elemente rococo şi neoclasice – este conceput aproape în întregime din cărămidă.
Pereţii, însă, sunt finisaţi la exterior cu calcar alb de Albeşti, considerat la acea vreme la fel de preţios ca marmura. Pentru construcţie a fost folosit şi betonul armat, șina de cale ferată şi granitul, utilizate în premieră de Anghel Saligny la podul de la Cernavodă.
Abandonat după moartea prințului Cantacuzino
Toate aceste amănunte, care făceau din Micul Trianon prahovean o operă de artă arhitecturală cu adevărat unică, nu au mai contat însă absolut deloc în 1913, cu foarte puțin timp înainte de finalizarea lucrărilor.
Atunci, secerat de pneumonie, ”Nababul” spune adio vieții lumești. Urmașul său, Mihail, nu consideră oportună terminarea construcției și pune lacăt pe porțile palatului.
Din acel moment, destinul castelului și al întregului domeniu, de altfel, este unul sumbru. Jefuit de soldații germani în Primul Război Mondial, afectat serios de cutremurul din 1944, iar mai apoi ajuns la mâna sovieticilor, care au făcut prăpăd și au furat tot ce era de valoare pe întinsul domeniu, castelul Cantacuzinilor a ajuns o ruină.
Astăzi, la mai bine de 110 ani distanță de momentul în care a fost lăsat în paragină, Micul Trianon de la Florești a primit o șansă nesperată de a se întoarce la viață și a-și recăpăta gloria de odinioară. Iar șansa lui s-a numit proiectul Karpatia Horse Show.
Palatul Nababului, inclus într-un circuit turistic unic în România
Micul Trianon din Florești, unul dintre cele mai frumoase și impresionante castele princiare din Prahova, a fost salvat în cele din urmă, la 110 ani distanță de momentul în care a fost abandonat, de o mână de oameni hotărâți să redea fostului domeniu al prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino strălucirea și fastul de odinioară.
Carmen Croitoru, manager de proiecte educative în cadrul echipei care și-a propus să salveze domeniul uitat al Cantacuzinilor, prezintă, într-un tur al fostei proprietăți a „Nababului”, date istorice, unele inedite, despre impresionanta construcție din inima Floreștiului. Informațiile sunt pigmentate, pe alocuri, cu aspecte actuale inedite legate de show-ul menit să readucă un domeniu princiar, considerat pierdut pentru comunitatea prahoveană, dar și pentru istoria de milenii a unui tărâm de basm românesc, în elita monumentelor istorice de patrimoniu.
Aflăm cum au reușit actualii proprietari să reintegreze vasta proprietate a prințului Cantacuzino într-un circuit turistic și sportiv totodată, adulat de public și de-a dreptul electrizant pentru mii de copii care se înghesuie să-i vadă pe Tom și Jerry de România în acțiune.
Cele două concursuri hipice – Karpatia Horse Show și Karpatia Poney Show – nu sunt singurele activități aflate în derulare pe domeniul de odinioară al Cantacuzinilor. Fundația care poartă numele prințului, printre cei mai bogați români ai anilor 1900, organizează anual tabere de creație pentru tinerii pasionați de istoria fabuloasă a palatului supranumit Micul Trianon de la Florești.
Despre cine sunt Tom și Jerry și cum au ajuns atracțiile unui show unic în România, vorbim pe larg în reportajul video.
CITEȘTE ȘI: