EXCLUSIV VIDEO | Crucea lui Ferentz. Secretul teribil al unei gropi comune vechi de peste 300 de ani (Partea a II-a)
Planul marii puteri austriece, condusă cu mâini de fier la începutul secolului XVIII de împăratul Carol al VI-lea de Habsburg, care își dorea să pună genunchiul pe grumazul populației moldave, capturându-i conducătorul și instituind în felul acesta propria-i dominație în țara plăieșilor, a eșuat lamentabil. Trimisul său, căpitanul belgian François Ernau, oșteanul de rang înalt care primise misiunea să-l scoată din bârlog pe domnitorul Mihai Racoviță și să-l trimită înlânțuit în fața reprezentanților de la Sibiu ai lui Carol al VI-lea, nu reușise să își ducă la bun sfârșit însărcinarea.
Intrat ”pe cai mari”, cum se spune, pe teritoriul Moldovei la începutul geros de an 1717, belgianul ajunge, în urma conjuncturii politice la care am făcut referire pe larg în prima parte a reportajului (Povestea neștiută a celui mai sinistru monument din Moldova. Cum l-au salvat tătarii pe domnitorul Mihai Racoviță), să se transforme din vânător în vânat. În desfășurarea campaniei sale de arestare a lui Mihai Racoviță lucrurile au mers exact pe dos, iar cel care s-a așezat în genunchi mai apoi, la capătul unei lupte aprige, cu lanțuri grele ferecându-i picioarele, a fost chiar el. Omul care ar fi trebuit să supravegheze din înaltul șeii drumul către pieire al domnitorului moldav, care avea aspirații înalte și care se vedea nevoit să accepte nu doar înfrângerea umilitoare, ci și perspectiva unui proces.
Judecata la care au fost supuși căpitanul belgian Ferentz și oamenii lui a început în zorii celei de-a doua zile de după bătălia care a însemnat înfrângerea, fără drept de apel, a supusului austriac. Cel care a oficiat procesul nu doar al cotropitorilor, ci și al boierilor moldoveni căzuți în păcatul de neiertat al trădării, a fost însuși domnitorul Mihai Racoviță. El a coborât treptele cetățuii, înveșmântat în mantia domnească, pentru a hotărî ce preț vor trebui să plătească învinșii. Iar prețul a fost pe măsura mâniei de care Mihai Racoviță s-a simțit cuprins atunci când a aflat de uneltirile austriece.
Primul care i-a simțit pe propria-i piele ura neînduplecată a fost căpitanul belgian François Ernau. Legat fedeleș, târât cu o funie de gât de către mercenarii tătari care îl capturaseră în luptă, Ferentz a ajuns la picioarele voievodului român.
După ce l-a răscumpărat de la Cantemir Mîrza, hanul tătar căruia i-a plătit 200 de galbeni pentru a renunța la privilegiile învingătorului, domnitorul moldav a tăbărât cu pumnii asupra belgianului, pe care, potrivit cronicilor, l-a lăsat într-o baie de sânge. Apoi, l-a dat pe mâna lui Ali Agca, turcul care și-a asumat rolul de călău și l-a scurtat de cap pe fostul căpitan al armiei austriece.
După ce a fost lăsat câteva zile în mijlocul pieței, spre pilda celor care încă unelteau împotriva domniei, cadavrul lui Ferentz a fost aruncat într-o groapă comună, alături de leșurile moldovenilor acuzați de trădare – peste 30 la număr – și ale tătarilor uciși în încleștarea armată de la Cetățuie.
Despre câți oameni odihnesc sub Crucea lui Ferentz, unul dintre cele mai sinistre monumente de pe cuprinsul Iașiului, orașul celor șapte coline, poți afla mai multe din reportajul video.
CITEȘTE ȘI: