EXCLUSIV VIDEO | Istoria uitată a micului oraș din România unde mergeai pe stradă și te puteai întâlni cu George Enescu, Nicolae Iorga, I.L. Caragiale și chiar cu regele

În a doua jumătate a secolului XIX, Carol I a luat decizia de a stabili reședința de vară a Casei Regale a României într-o mică localitate aflată la poalele Munților Carpați, zona devenind în doar câțiva ani un simbol arhitectural și cultural al țării. Astăzi, acesta este orașul din România cu cele mai multe monumente istorice pe cap de locuitor.

Aflat la aproximativ 100 de kilometri de București, orașul Sinaia este un nestemat cultural, pus la loc de cinste în istoria României și devenit cunoscut în toată lumea. Pe de-o parte, datorită personalităților care s-au ”refugiat” în această oază de liniște de-a lungul secolelor, pe de altă parte, datorită monumentului istoric clădit de regele Carol I, care și astăzi este fascinant pentru toți cei care-i trec pragul – Castelul Peleș.

Printr-o coincidență istorică, menită parcă să unească această localitate de viitorul României de azi, pe 1 decembrie 1874, principele Carol I semnează un proces-verbal prin care atestă că reședința comunei Podul Neagului a fost mutată la Sinaia (denumire provenită de la mănăstirea Sinaia). Și tot în acea perioadă, Familia Regală a României și-a stabilit la Sinaia reședința de vară și a demarat construcția Castelului Peleș.

ACTUALITATE Marian Motocu, „alpinist scafandru”, a înregistrat la OSIM o marcă inspirată din însemne legionare. „Legionarul” a fost reținut joi 

16:56

ACTUALITATE Curtea de Apel București a decis că dosarul în care frații TATE sunt acuzați de proxenetism va fi retrimis la DIICOT. Reacția celor doi britanici

16:56

Orașul cu cele mai multe monumente istorice

”Sinaia este un fel de muzeu de arhitectură în aer liber. Sinaia este orașul cu cele mai multe monumente istorice pe cap de locuitor din România. Sunt peste 100 de clădiri clasate ca monument istoric.

În momentul în care Carol I și-a făcut reședința la Sinaia, el a stabilit niște reguli. Sinaia, în 1900, avea un regulament de urbanism. A stabilit un standard, pe care l-a susținut cu exemplul personal. El a construit într-un anumit fel și a pretins de la cei care construiau în Sinaia ca și ei să respecte acest standard. Standardul nu impunea stilul Peleș, standardul impunea un singur lucru: calitatea”, a explicat pentru Gândul arhitectul Dan Manea, cel care a realizat de-a lungul anilor numeroase lucrări de restaurare a clădirilor istorice din Sinaia.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, micuța localitate avea deja o populație de aproximativ 2.200 de locuitori, o școală mixtă cu peste 100 de elevi, hoteluri, gară pe calea ferată Ploiești-Brașov, clinică de hidroterapie și trei fabrici cu diferite obiecte de activitate.

Până în 1925, în Sinaia erau deja un sistem de canalizare și apă curentă, alimentată din izvoarele Peleșului și Vânturișului, și o uzină hidroelectrică de 1500 de cai-putere care alimenta sistemul de iluminat public electric.

Regele Carol I a construit Castelul Peleș cu muncitori aduși din Europa

”Sinaia a funcționat ca o capitală de vară a României și nu exagerez deloc când spun asta, pentru că Familia Regală și tot Guvernul României, pe timp de vară, se mutau la Sinaia. Ședințele Consiliului de Coroană și ale Guvernului aveau loc la Sinaia.

Aici, te întâlneai pe stradă cu George Enescu, cu Nicolae Iorga, cu Caragiale, cu Regele însuși, adică ăsta era nivelul, așa funcționa Sinaia.

Norocul acelei perioade a fost că în momentul în care Carol I a construit Peleșul, nu a găsit forță de muncă specializată și a adus din toată Europa forță de muncă. Acești oameni, o parte dintre ei, după ce s-a terminat Peleșul, au rămas aici și asta face ca aristocrații din București care au vrut să își facă o casă la Sinaia, să găsească nu doar condițiile favorabile ale unei stațiuni turistice în devenire, dar și oamenii capabili să execute ceea ce doreau ei. Deci, a fost un cumul de factori care a generat o arhitectură extrem de valoroasă”, a mai spus arhitectul Dan Manea.

În 2016, Dan Manea a publicat un amplu proiect editorial care conține atât o carte ce dezvăluie în amănunt istoria orașului Sinaia și fotografii ale celor mai importante obiective turistice din zonă, precum și o serie de clipuri video în care sunt prezentate o parte dintre operele arhitecturale ale micuței localități de la poalele Carpaților.

Orașul cu case cu nume de flori

Odată cu înălțarea Castelului Peleș, meșterii și arhitecții veniți din toată lumea au fost angajați de diferite personalități ale burgheziei și chiar dintre cei care lucrau pentru Casa Regală, pentru a clădi în Sinaia case de vacanță, vile și chiar hoteluri. Astfel, au fost înălțate hotel Regal, vila Take Ionescu, casa George Enescu, vila Economat, casa Vasile Boerescu și multe altele. Printre acestea se regăsește și vila Camelia, care a fost construită în stil austriaco-german de avocatul Curţii Regale şi a beneficiat, spun cei care administrează în prezent această clădire, de serviciile aceluiaşi maestru care a proiectat Peleşul.

” Dacă o să mergeți să vedeți această casă, care se află pe strada Spătar Mihai Cantacuzino, veți descoperi un șir întreg de clădiri care reprezintă stiluri arhitecturale diferite. Acolo se află vila Liliana, vila Camelia, după urmează Luminița… În acea perioadă casele nu aveau numere poștale. Aveau nume de flori, nume de femei sau purtau numele proprietarilor. Camelia face parte dintr-un șir de astfel de case pe care le găsiți toate înșirate de-a lungul acestei străzi. E o amintire frumoasă legată de istorie: orașul cu case cu nume de flori”, povestește arhitectul Dan Manea, care a fost angajat în urmă cu mai mulți ani de proprietarii vilei să o renoveze.

Arhitectul a trebuit să înglobeze elemente moderne, precum un restaurant și o sală de conferințe, în arhitectura clasică a clădirii, ceea ce a însemnat construirea pe schelet metalic a unui nou corp de clădire, lipit de cel vechi. Astfel, valoarea istorică a clădirii a fost păstrată, iar cei care astăzi îi trec pragul descoperă un șemineu uriaș în holul central, ferestre impunătoare cu vitralii și o scară de lemn care scârțâie la fiecare pas, aducând discret aminte oaspetelui de valoarea istorică a unei ere ce, încetul cu încetul, se uită.

”Casa asta este un model de casă boierească specifică orașului Sinaia și una din caracteristicile acestor case boierești era și faptul că erau amplasate pe niște terenuri cu spații foarte mari. Casa are vreo 3.000 și ceva de metri de teren, în spatele ei, în afară de locuința pentru personal, există și un teren de tenis.

În același timp, spațiile interioare au la rândul lor o deschidere foarte mare spre acest teren și atunci se creează așa o atmosferă liniștită, calmă, cu o întrepătrundere între spațiile interioare și cele exterioare. Adică e un «ceva» pe care nu îl găsești la oraș, între blocuri acolo. În afară de asta, vă spuneam de frumusețea camerei de zi, care e o cameră deschisă unde e un șemineu care funcționează, unde este scara asta al cărei scârțâit este apreciat. Toate astea fac parte dintr-o întoarcere într-o anumită epocă”, a descris în interviul acordat Gândul arhitectul Dan Manea.

Sinaia are în prezent puțin peste 12.500 de locuitori și este una dintre cele mai populare destinații de vacanță din România. Anual, vin aproximativ 200.000 de turiști din toată lumea să viziteze Castelul Peleș și atracțiile turistice din zonă. Și multe alte milioane descoperă bogăția culturală și moștenirea istorică a României datorită filmelor realizate de-a lungul anilor în zona Sinaia și a numeroaselor clipuri publicate de influenceri din toată lumea pe rețelele de socializare.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Eric Maximmilian Niță, campionul care la 14 ani domină tenisul românesc, are o nouă țintă: Wimbledon. Cu ce preț?

Secretele Cazinoului din Sinaia. Tunelul prin care erau trecuți banii și amantele, sinuciderile ascunse și arginții din fântâna arteziană

Istoria vilei ”Carola” din Sinaia, locul întâlnirilor amoroase dintre Carol al II-lea și Elena Lupescu. Ce legătură a avut Yehudi Menuhin cu vila ridicată de fostul valet al prințului Dimitrie Ghica