EXCLUSIV VIDEO PREMIERĂ ABSOLUTĂ | Insula Cobălcescu, peticul de tărâm cu nume românesc din ghețurile polare ale Antarcticii. Imagini inedite din locul aflat la 14.000 de kilometri de România, mărturie a explorării lui Emil Racoviță la capătul pământului
Poate cea mai dragă amintire a regizorului Gabor Xantus despre călătoria inedită pe care a efectuat-o alături de fiul său Aron pe meleagurile sălbaticei Antarctica a fost momentul în care a pășit pentru prima oară pe bucata de tărâm cu nume românesc din ghețurile polare: Insula Cobălcescu. Botezată cu acest nume de nimeni altul decât inegalabilul explorator român Emil Racoviță, pe urmele căruia doi conaționali de-ai săi călcau, pentru prima oară, după 120 de ani.
Gabor și Aron Xantus au urmărit cu GPS-ul, pas cu pas, traseul de odinioară al Expediției Belgica, au făcut toate acostările pe care le-a făcut atunci echipajul, așa cum sunt ele descrise în jurnalul de bord al vasului. Insula cu nume românesc era punctul cel mai îndepărtat al expediției celor doi cineaști clujeni, aflat la distanță de 14.370 de kilometri de România.
Emil Racoviță și camarazii lui de expediție au acostat pe insulă în 1898, pentru a o explora. Atunci avea să primească micul petic de stâncă, rupt parcă din altă planetă, numele fostului său profesor de geologie de la Iași, Grigore Cobălcescu.
Insula cu nume românesc din Antarctica, situată în dreptul țărmului Argentinei, un loc pustiu, tăcut și nealterat, este acum refugiu pentru pinguini și foci, și are câteva specii de licheni care înfruntă clima aspră.
Vezi în reportajul video cum se încheie povestea fascinantă a ineditei călătorii pe urmele Expediției Belgica, poate cea mai temerară și, cu siguranță, cea mai productivă explorare a tărâmului de ghețuri din îndepărtata și sălbatica Antarctică, întreprinsă vreodată de cercetători expediționari din mai multe țări ale lumii.
Povestea filmului din seif, prezentată cu imagini în premieră absolută din poate cea mai completă și bine documentată peliculă din istoria documentarismului românesc, este una fascinantă și tulburătoare. Deopotrivă, una tristă, pentru că, dincolo de ambiția nemăsurată a unor cineaști, îndrăgostiți lulea de profesia lor, de a merge cu orice preț pe urmele unuia dintre cei mai renumiți exploratori români din toate timpurile, dincolo de înverșunarea lor în a face din imposibil posibil, există, în istoria documentarului „A ști sau a nu ști – Emil Racoviță”, și o bilă neagră. Eterna și împovărătoarea birocrație care condamnă o producție de mare anvergură să zacă, neștiută și nevăzută, pe fundul unui sertar. Un film de excepție care, deși închis în seif, a reușit deja să obțină premii prestigioase.
Chiar dacă inițiativa cineaștilor clujeni Aron și Gabor Xantus vine la mai bine de 120 de ani de la aventura marelui explorator român printre banchizele de gheață ale Antarcticii, filmul lor, „A ști sau a nu ști – Emil Racoviță”, rămâne una dintre cele mai bine conturate și documentate pelicule care vorbește publicului despre personalitatea covârșitoare a savantului, speologului și exploratorului român de la sfârșitul anilor 1890. Dacă la acest lucru adăugăm și faptul că vocea documentarului este asigurată de unul dintre cei mai apreciați și iubiți actori români, Victor Rebengiuc, atunci produsul cinematografic semnat de Aron și Gabor Xantus capătă o valoare cu adevărat neprețuită. Singurul lucru care umbrește realizarea celor doi și o împiedică să ajungă la marele public este faptul că, încă de la bun început, documentarul „A ști sau a nu ști – Emil Racoviță pare a fi predestinat să rămână închis într-un seif. Sau poate că nu!
CITEȘTE ȘI: