EXCLUSIV VIDEO | ”Străbunica” din triaj. Cine a fost primul mecanic de locomotivă care a condus carul de foc Călugăreni în 1869 (Partea a II-a)

Cea mai veche și tocmai de aceea una dintre cele mai îndrăgite și apreciate locomotive din România tuturor timpurilor, „bătrâna doamnă” Călugăreni, cum mai este supranumită, are o istorie aparte. O istorie care începe în primăvara lui 1869, când iese pentru prima oară de pe poarta fabricii londoneze Canada Works, din Birkenhead, pentru a fi expediată în București, orașul metropolă al viitoarei Românii independente în care avea să cunoască celebritatea. Este prima locomotivă de pe teritoriul de astăzi al țării noastre care a remorcat, pe ruta București – Filaret – Giurgiu, întâia linie ferată din vechile Principate Unite -, nu doar vagoane de călători, ci și mixte, iar mai apoi, spre sfârșitul carierei, vagoane de marfă.

De-a lungul timpului, la bordul garniturii de tren tractate de vehiculul aflat acum în custodia Muzeului CFR au urcat personalități de seamă. Începând cu Regele Carol I, primul pasager de lux al trenului condus de locomotiva Călugăreni, și terminând, în aceeași epocă, cu țarul Alexandru al II-lea, Marele Duce Nicolae și suita lor regală, toți au călătorit acompaniați de șuieratul bătrânului car de foc.

Tot de numele locomotivei Călugăreni – căreia, așa cum am arătat în prima parte a reportajului, i-a fost atribuit, în 1882, numărul 43 – este legată și fila de istorie a Războiului de independență a României, purtat între anii 1877-1878. Atunci, ”străbunica” de azi din triaj a dus la bordul său unități ale armatei române, corpurile 14 și 15 din armia rusească sau divizii imperiale ale aceluiași Imperiu țarist.

EXTERNE Ciclonul CHIDO a lovit Mayotte, pe coasta Africii. Ce s-a întâmplat cu cei 9 români aflați pe insulă

13:30

EXTERNE Emoție. Haos. Solidaritate. Presa din Germania laudă EROISMUL salvatorilor, după atacul de la târg. Trei cuvinte SALVATOARE, scrise pe fața victimelor

13:27

După terminarea Primului Război Mondial, între 1920 și 1923, numărul 43 din elita locomotivelor românești a continuat să își facă auzit șuieratul strident, de data aceasta pe liniile complexului feroviar București, acolo unde a fost folosită la manevre ușoare.

A „supraviețuit” bombardamentelor aviației americane

15 ani mai târziu, în 1938, locomotiva Călugăreni ajungea în Muzeul Căilor Ferate, pe atunci cantonat în zona stadionului Giulești. Rămâne acolo până în vara teribilă a lui 1944, când este aproape distrusă de bombardamentele aviației americane. Este refăcută, piesă cu piesă, între anii 1951 și 1953, de către mecanicii pricepuți ai Atelierului CFR Grivița, denumit pe atunci Grivița Roșie, și expusă ulterior în fața Muzeului CFR.

Nu a fost însă scoasă din uz, dovadă că, la manifestările aniversare din 1969, 1994 și chiar la cele de după anii 2000, locomotiva Călugăreni și-a reluat, gâfâind ușor din pricina zecilor de ani adunați pe răbojul vârstei, vechiul traseu: ruta București – Filaret – Giurgiu.

În ceea ce-l privește pe întâiul mecanic de locomotivă care a urcat la bordul locomotivei Călugăreni, numele lui ne-a fost destăinuit de directorul Direcției Muzeistică din cadrul CENAFER, Mircea Dorobanțu.

Haina nouă și iuțeala maximă

Cei care ajung în preajma ”străbunicii” din triaj, aflată acum la loc de cinste în Muzeul CFR de pe strada Grivița din București, rămân impresionați de aspectul primenit al locomotivei. ”Bătrâna doamnă” Călugăreni este la fel de cochetă ca acum 154 de ani, când roțile ei uriașe duduiau de mama focului pe șinele de cale ferată din preajma Capitalei.

Dacă haina nouă pe care i-ai confecționat-o restauratorii reușește să ascundă de minune un secol și jumătate de viață al locomotivei, nu același lucru se poate spune despre cele câteva inscripții care împodobesc părțile laterale ale străvechiului car de foc. Una dintre ele, care face referire directă la o caracteristică specială a vehiculului feroviar, stârnește chiar zâmbete pe fețele celor care nu sunt familiarizați cu limba română vorbită acum 150 de ani în vechiul Regat.

Perioada de glorie a ”străbunicii” din triaj era una incipientă pentru Căile Ferate Române. Ca atare, și anumite condiții, în special cele care trebuiau să asigure confortul călătorilor în timpul iernilor, se impuneau a fi îndeplinite în situații limită. Încălzirea vagoanelor, spre exemplu, constituia o adevărată corvoadă pentru personajul feroviar. Iar ideea celor care se ocupau de mentenanța utilajelor, pe de o parte, dar și de bunul mers, la modul general, al activității în cadrul CFR a fost una pe măsura provocării pe care baba iarna o aducea odată cu nămeții uriași și gerul năprasnic.

Despre cum erau încălzite vagoanele de călători tractate de legendara locomotivă Călugăreni, în timpul iernilor extrem de geroase ale acelor vremuri, poți afla mai multe din reportajul video.

Periplul nostru în istoria Căilor Ferate Române, cu preponderență în cea a ”bătrânei doamne” Călugăreni, cea mai veche locomotivă care a funcționat vreodată pe teritoriul de astăzi al României, se încheie aici. Locomotiva este în curtea interioară a Muzeului CFR din București după ultima ei călătorie pe șine, din iunie 2014, când giuvaerul din patrimoniul Căilor Ferate Române a gâfăit din toți rărunchii metalici pe șinele dintre București Nord și București Băneasa, ca un omagiu adus la împlinirea, pe atunci, a venerabilei vârste de 145 de ani.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | ”Străbunica” din triaj. Povestea primei locomotive românești și a celebrului număr 43 pe care l-a purtat

EXCLUSIV VIDEO | De ce a fost bombardat Podul peste Prut construit de Eiffel și care este legătura cu celebrul turn parizian

EXCLUSIV VIDEO | Old Shatterhand, personajul legendar din cartea Winnetou, a fost român. Povestea fascinantă a lui John Xantus, dezvăluită de unul dintre urmașii marelui explorator român ajuns în Vestul Sălbatic

EXCLUSIV VIDEO | Povestea ultimului partizan român. Cum a scăpat din ghearele Securității la doar 19 ani. ”Mi-am făcut planurile, chiar cu riscul vieții, să scap de ei”